 |
 |
Vezi GALERIE FOTO
Amurgurile, ca si diminetile, readuc cu sine magia fermecatoare a luminii si de aceea intarzierile si revenirile din trasee lasa in urma trairi si nostalgii cu totul aparte. Se pleaca seara din Dealul Mare – Tara Lapusului via Copalnic Manastur-Surdesti spre Maramuresul Istoric, traseu Budesti-Breb, pana in Hoteni si apoi, duminica dimineata, ruland din Baia Mare via Baia Sprie, Cavnic, Budesti, Breb spre Hoteni, revenind in Baia Mare dupa-amiaza devreme pe acelasi traseu.
Seara, coastele de deal terasate ale Budestiului decorate cu sute de clai de fan, salceri, capite de otava proaspata, marunt-matasoasa, verzuie iluminate de razele soarelui ce au sters razant culmile alpine ale Gutaiului par a fi ciudat animate, aducand unui mirabil si gigantic puzzle tactic-ostasesc medieval.
Verzi-intunecatii arini, haturile teraselor, nu mai inalte de o jumatate de metru, arunca magice proiectii de umbre prelungi. Nu lipsesc nici cele cateva fumuri lenes inaltate din cosurile caselor din jurul bisericii cu gemene turle argintii din Breb.
Instantanee in Hoteni
Dimineata, cand soarele navaleste obraznic peste toate acestea, magia intreaga avea sa sucombe… Exista si mici compensatii ale inadecvatei alegeri a momentului zilei pentru a face un anume traseu turistic, de exemplu favorabila iluminare a unui versant, obiectiv geologic-poeisagistic, a unui curs sau luciu de apa doar in putine ceasuri ale zilei.
Duminica in Hoteni se pot admira satenii mergand la biserica ingrijit, sobru si frumos imbracati, doar partial costumati traditional, modelele osenesti kitsch-oase fiind preferate de localnici.
Mai intai se grabesc varstnicele, trudite de-o viata, apoi femeile in toata puterea, tinerele mame cu coconii si cocoanele lor de o frumusete si armonie incomparabila, datorate poate unui ceva slav indescriptibil, rezidand in parul blond sau saten deschis si a ochilor albastri…Abia la urma vin barbatii, varstnicii urmati de maturi si tineri.
Lucrarile tinerilor artisti plastici
Cu prilejul vernisarii numeroaselor tablouri, in general uleiuri pe panza mari si mici dar si icoane pe panza, cateva pe sticla, lucrari in tehnici mixte etc. realizate de tineri artisti plastici aflati in cautarea drumului artistic si ai consacrarii dar si de copiii institutionalizati, parte din ei crescuti de preotul orthodox al satului, Ioan Ardelean si adunati din nou de catre acesta in ecumenica tabara, numarul enoriasilor adunati pe la ora 11 la Sfanta Liturghie era mai mare.
Ca si in august 2010, impresioneaza folosirea peretelui sudic al bisericii de lemn, monument istoric din Hoteni, pentru panotarea multimii lucrarilor, fiind necesara asezarea multora din ele direct pe sol, in fata fundatiei scunde din piatra ori pe talpa grinzii.
Cu siguranta un astfel de recurs de forta majora isi are artisticile neajunsuri, de ex. umbra dantelata a sarpantei dranitata proiectand linear-jucause acolade pe suprafata lucrarilor, apoi unele tablouri erau violent biciuite de lumina soarelui, in timp ce altele se afla cel putin partial in densa umbra, toate acestea impietand asupra posibilitatilor de evaluare decent-adecvata a stilului, tusei, subtilitatilor cromatice s.a.m.d.
Important este evenimentul artistic-cultural in sine care urmeaza sa fie completat cu expunerea lucrarilor intr-un spatiu baimarean adecvat in perioada urmatoare, spre beneficiului degustatorilor de arta.
Ceas de ruga
Lumea se furiseaza la umbra portii de lemn a bisericii, pe sub prunii si merii din tintirim, altii intra in pronaosul si nava bisericii ticsita de fresce, icoane, sterguri bogar brodate si inflorate, de la stalpi si pereti pana pe altar, in jurul usilor imparatesti.
Chipuri sobre de femei cu sculptural-firesti atitudini introspectiv-pioase, ingenuncheate, alteori in pripa asezate pe o lavita scunda de lemn.
Copii, copilite, ingeri par aievea pogorati in acel restrins spatiu invadat de credinta si artistic profane. Din altar se vede chipul luminat al tanarului preot cu apostolica alura, invesmantat in bogate straie poleite, spunandu-si cuvenita predica.
Ce sansa sa poti privi cu necesar, profund, respect intregul ambiental vivant si-n plus sa cauti sa descoperi dincolo de aparente nevazutul, parfumul sacrului si al divinitatii fara a fi, nici pe departe, un obtuz bigot fanatic!
Se iese la lumina orbitoare a zilei, iar pe ulita, in curti si ograzi, se poate observa patina de odinioara a autenticului morosenesc hotenar. Porti autentice cioplite in stejari masiv sunt frumos daltuite cu simboluri ancestrale, laice si religioase.
Taurile Hoteniului
Impresioneaza casele de lemn cu prispe sprijinite pe stalpi de stejar patinati, cu lenjerie traditionala spalata si pusa la uscat, sumane si cojoace, alaturi de mitoase cergi inflorate scoase la aerisit. Patulele vechi pentru porumb sunt impletite maiestru din nuiele de alun. Din pacate, multe sunt acoperite cu tabla galvanizata si nu traditional, cu sindrila.
Pe langa acestea nelipsitele, strident tiganestile constructii noi oribile, violent zugravite si protejate de garduri impletite din nuiele de tevi inox.
Un marcaj si un panou turistic informativ indica la stanga, la doar 15 minute de mers pe un drum de caruta, spre aria naturala protejata Turbaria si taurile Hoteni, respectiv trei km spre Ocna Sugatag si cam tot atata , spre sud, catre Breb.
Pe masura ce sui pe sleaul umed, inierbat sau pe alocuri noroios, in spate apare din ce in ce mai vizibil Harnicestiul dublat in fundal de prelunga si frumos impadurita, punctata de verticale stancarii andezitice intruzive, Culmea Pietrei.
Salcii an de an ciuntate de ramuri, monumentale intr-un fel, flancheaza sleaul de caruta dincolo de care se pot admira intinsele fanate cu livezi clasice de meri, pruni, nuci si peri rupandu-se efectiv de povara enormului rod din acest an.
Iesind pe culmea la SV-ul careia tufele dense de loza si salcie tradeaza cele dintai ochiuri de apa smolie din pricina secetei, debitului foarte redus dar si a excesului de tanin si minerale solubilizate precum si a microscopicelor alge, panorama se amplifica de la Zakarpatya Ucrainei si lantul semet al Muntilor Maramuresului, Rodnei si piemonturile Muntilor Lapusului, la apropiata Ocna Sugatag, frumoasa asezare balneo-climaterica ascunsa strategic parca intr-o imensa oaza verde, caldeira vulcanica Gruiul Lupului-Corha si frumosul Budesti.
.jpg)
La capatul NE al ariei protejate, un panou informativ ofera explicatii curiosilor. O poteca pescareasca se strecoara oblic spre dreapta si in jos spre intunecata oglinda de apa.
Malurile sunt acaparate de o specifica vegetati lacustra de o mare importanta stiintifica botanica, versantii fiind drapati dens cu tufe de alun, carpeni, arini, fagi, plopi, ciresi salbatici si pruni.
Un iz de mal fermentand se degaja acum, dupa lunga seceta a lui 2011, nivelul apei e mai mic decat de obicei cu circa 40-60 cm, cu toate acestea in apa slinoasa se vad zglobii, saltareti, pestisori.
Nici de aceasta data nu exista sansa de a vedea vreo broasca testoasa de lac din specia ce habiteaza aici, fiind semnalata de catre biologi. Insa, sunt indescriptibile feeriile cromatice, de la un albastru ultramarin la albastrul celest, nuante verzi-aurii, verzi-coclit albastrii, ruginiuri, negru bituminous ori antracit, orbitoare argintiuri, minunate pistruieli realizate de plutindele frunze moarte. Cum sa omit cantul si zbenguiala pasaretului nederanjat de un vizitator discret ca mine?
Poteca pescareasca este plina de mizeriile uitate de mitocani needucati, iar in dreapta se pot surprinde lacustrele tablouri ale taurilor, spurcate si ele de o gramada de coceni de porumb si jeguri menajere. Pe un arin se afla un alt panou informativ.
Panorame spre Creasta Cocosului
Se urmeaza prin fanata cu pruni spre pavata cu leturi de brad poteca ce duce in turbaria drapata cu un strat de muschi, apreciat ca grosime la aproximativ doi-trei metri, sub acesta aflandu-se apa adunata in alungita cuveta flancata de hatasul de foioase.
Pe muschi verzi-bruni catifelati, printre coloniile carnal-rosii de plante insectivore Drosera rotundifolia se pot vedea acum margele rotunde rosii ale fructelor de rachitele.
Traversand o fanata cosita si reotavita, linear punctata de pruni, panorama se deschide in stanga spre Gutai si Creasta Cocosului iar in fata, spre Desesti, biserica noua de lemn, cea veche cu hramul Sfintei Cuvioase Parachiva, monument UNESCO si o diferita portiune spectaculoasa a Culmii Pietrei.
Pe langa casele cu prispe si soproane din barne sindriluite pot fi vazute mici gradini ingrijite pentru legume si zarzavaturi, porti si garduri de lemn. Casele sunt construite de prin 1965, cu fundatii de andezite ingenios asezate, fara a fi fixate mortar sau beton.
Varstnicele ies de la biserica, admirabilele gradinite cu flori rustice tradand nevoia de proaspat, inmiresmat si frumos a taranilor.
Vernisajul se apropie de final. Sculptorul Ioan Marchis, directorul Directiei Judetene Maramures pentru Cultura, Culte si Patriminiul Cultural, este flancat de preotul Ioan Ardelean invesmintat acum in straie negre. Mai pot fi vazuti prof. pictor Kovacs Bertalan, pasticiana-criticul de arta Laura Ghinea, presedinta UAP Baia Mare, putini oficiali si o asistenta interesata.
Arsita devine insuportabila pe cand editia 2011 a Taberei de Arta Hoteni ia sfarsit. Se ajunge in centrul Hoteniului si-apoi spre Harnicesti, traversand Raul (Mara), dupa ce in stanga ramane frumoasa pensiune a familiei Pop, vestiti rapsozi populari.
Dupa pod, in dreapta, o octogenara atrage privirile, poate din pricina casei sale spoita in albastru deschis si pe prispa careia atarna la uscat cunune de ceapa. Siraguri de albe pastai se usca pe o alta prispa din Mara la care opresc fiindca printre casa, grajdul si sura de lemn trag cu ochiul smechereste-tentant Creasta Cocosului, un fel de turistic natural far al acestui colt de Maramures Istoric.
Piscicultura agroturistica ia amploare in Mara, pe langa pastravaria de la iesirea din Mara spre Pasul Gutai amenajandu-se din vara lui 2010 o alta, in buricul satului numit odinioara Cracesti, fara a fi introdusa deocamdata in circuitul turistic.
Calitatea serviciilor, pitorescul inconfundabil, pastravul in sos de groscior cu mujdei de usturoi, pita de casa cu oua coapta pe vatra, mamaliga din faina de parga, rusticul cat mai tributar autenticului, improvizata moara de apa si artificial, inalta, cascada tradeaza in mod fericit treptata accedere in civilizatie, decenta, normalitate.
Intoarcerea acasa prin Hoteni, pe deasupra Brebului si Budestiului si-n final prin Cavnic, Surdesti…Baia Sprie, da prilejul admirarii dintr-o alta perspectiva a numeroaselor si unicelor frumusti autentice ale Maramuresului.
Foto: Taurile din Hoteni (c) Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
