 |
 |
Vezi GALERIE FOTO
Pornirea din Baia Mare se face matinal, in soarele abia mijit al unei dimineti splendide. Pe serpentinele Gutaiului, gradinite spontane de flori albe, intercalate cu cele ciclamen, drapeaza rambleul caii rutiere. Dupa o scrutare a panoului turistic informative din Pasul Gutai, se urmeaza poteca larga, compromisa de tractoarele forestiere. Se trece peste o culme mica ce coboara usor, apoi o portiune rectilinie, cu aspect de alee dintr-un parc strajuit de fagi.
Traseul turistic este marcat, iar orientarea nu pune nicio problema. Se ajunge in poienita cu molizi maturi intercalati cu faget, locul fiind cunoscut drept Partia Doctorilor, odinioara dotat si cu un baby schi.
Aici, poteca o ia spre stanga in unghi ascutit, trecand printr-un faget tanar intercalat cu mesteceni. Se traverseaza zona cu doua izvoare, unul cu obarsia in grohote si mai mereu infrumusetat mai ales cu buchete de nu-ma-uita.
Fagi oprimati si contorsionati de viscol si furtuni
Din Poiana Boului, peste Drumul Mariutii se pot admira varfurile Mogosa, Magura, Racos, Poiana Suior cu stana, un mic lac de agrement cu amenajari turistic-picnicaresti si fosta partie de schi Suior Nord.
O linie electrica de inalta tensiune suie acompaniind Drumul Mariutii, taind in doua Poiana Boului, continuand apoi prin dreapta Saritei lui Pintea, pe sub poalele vestice ale Secaturii si Crestei Cocosului. Trece apoi prin Turbaria Taurilor Chendroii, coboara spre Breb, constituind un excelent reper de orientare.
Se urmeaza poteca larga, atragand atentia fagii oprimati de viscol si furtuni, pitici si ciudat contorsionati, precum niste adevarati bonsai, carora li se alatura molizii ale caror coroane inmugurinde par a fi tunse de un iscusit gradinar de pe la curtile regilor Frantei, Angliei de odinioara. De fapt coafarea lor anuala se datoreaza oilor si caprelor ce pasc in zona.
Panorama se largeste, fiind vizibile de acum varful Secatura, iar mult la stanga acesteia, pieptanatura andezitic punck-ista a Crestei Cocosului. Cerul senin, inselator, reduce ritmul deplasarii…
Se lasa la stanga varful Magura, iar mult sub el, spre poteca, apare o lunca ingusta umeda ce tradeaza izvorul potabil ivit dintre grohote. In fata si spre stanga, la liziera plantatiei de molid, se observa o constructie mica, iar langa ea, amplasat strategic, Refugiul Salvamont in forma de A, alb, cu sarpanta rosu-visinie.
Un vechi drum auto tehnologic-forestier ce duce la Suior serpuieste prin fata sa, continuand spre Taurile Chendroii.
Pacurarul Mihai Pop si turma de mioare
Se urmeaza firul unui parau inspre amonte. Doar palcurile frunzelor verzi – ale trecutelor luscute contrasteaza cu pajistile formate din parul porcului.
Pacurarul Mihai Pop din Baia Sprie pazeste aici o mica turma de mioare sterpe, insotite de un catel. El isi are stana de fapt in Poiana Boului.
Un fel de borna a stravechiului Drum al sarii ce lega ocnele din Costiui si Ocna Sugatag de Baia Mare, Budapesta, Viena il constituie un bolovan brun-ruginiu, inscriptionat in perioada dominatiei austro-ungare.
Poteca da in drumul pietruit, urmand apoi linia electrica de inalta tensiune. Privind indarat, se pot observa de aici Dealul Minei-Mons Medius din Baia Sprie, Ciontolanului, la dreapta varfurile Magura, Ignis, Plesca, Pietroasa.
Afinisul incepe sa infloreasca, iar marile limbi galben-portocalii de calcea calului invadeaza zonele umede din preajma izvoarelor si paraielor. Se pot vedea de asemenea captalanii sau brusturii dulci si degetarutii cu flori albastre-liliachii, franjurate, ce infloresc de regula in mustul zapezii. Mai rari sunt toporasii cu flori albastre pal.
Cateva exemplare de zada, plantate de silvicultori in urma cu vreo doua decenii alaturi de molizi, atrag atentia la liziera din stanga drumului prin gratia lor inconfundabila si verdele crud al cetinei.
Panorame de la Saritura lui Pintea
Se depaseste legendara Sarita lui Pintea haiducul, in care drumul lasa spre stanga o prapastie afunda de vreo 45-55 metri de unde isi are obarsia un fir al vaii Izvorul Alb. Acesta, impreuna cu valea Izvorul Negru, isi are originea la NE de varfurile Scutu Mare si Paltinu, formand Rausorul, cursul de apa spectaculos care acompaniaza apoi spre satul Mara, pana la confluenta cu valea omonima, DN 18.
De la Saritura lui Pintea se poate admira Refugiul Salvamont si varful Magura, la dreapta lor Ignisul, Statiunea Turistica Izvoare, varful Plesca, zona Runcu-Tataru si spre NE, Piatra Tisei din Mara, dincolo de aceasta platoul alpin situat in zona vestica a Culmii Pietrei unde se afla si rezervatia turbariei Iezerul Mare. Varfurile Secatura si Creasta Cocosului sunt din ce in ce mai aproape.
Se coboara spre o mica inseuare, la dreapta observandu-se cateva izvoare. Aici paste a doua turma de mioare, mai mare, de oi si capre cu lapte, pazita de patru dulai. Turma apartine aceleiasi stani din Poiana Boului si este insotita de doi pacurari baimareni.
In dreapta, se vede obarsia vaii Sesuri ce afluieste in Rausor dupa ce trece prin stanga de Ocoale si Cioncasul Mic. Se suie putin pentru a ajunge pe un platou. In dreapta, se remarca o turbarie ce tradeaza procesele de fermentatie cu producere de gaze, in zonele periferice mai umede, unde se observa inflorind deja albele pamatufuri de bumbacarita sau barba mosului.
Drumul auto-forestier pietruit continua trecand pe deasupra Vagasului, spre Taurile Chendroii. Creasta Cocosului este foarte aproape deja, dar inca aflata in umbra la ceasul diminetii. La dreapta, tot in umbra se vede Secatura, coltii sai de piatra, ca de preistorici, semanand cu doi rechini uriasi. Laba de Iepure apare negricioasa deasupra orizontului.
Spre poienile din varful Secatura
De aici se abandoneaza drumul, continuand in dreapta, spre SE, pe un vechi drum de TAF inierbat, ce trece pe langa palcuri de fagi maturi cu un pitoresc aparte. Drumul conduce apoi spre poienile aflate la SV de varful Secatura in care paste cea de-a treia turma de mioare. Suind, se lasa in dreapta doua nivatii circulare afunde in care primavara devreme, la topirea zapezii, pot fi admirate luciuri de apa cu rate salbatice.
Pe masura ce se inainteaza spre poalele cu brau andezitic stancos din ce in ce mai impresionant al Secaturii, pe alocuri cu uriasi megaliti sur-argintii, turnurile si coltii de deasupra lizierei superioare sunt scaldati in soare.
Inainte de a trece culme pentru a cobori la SE de Secatura, se suie prin pajiste si lastarisul de fag spre stanga, dand, dupa cateva zeci de metri, de poteca ce urca pe langa o stanca ce formeaza o mica grota, un mic loc de refugiu pe vreme rea.
Poteca suie in scurte si abrupte, serpentine, iesind deasupra unui turn stancos. De acolo se deschide panorama spre varful Mogosa, poiana Arsita, Cavnic, Dlealul Racos, Hija, varful lui Bolchis din Pasul Rotunda, Satra Pintii , partiile de schi Roata si La Icoana, apoi spre Trei Apostoli, Gutaiul Doamnei si Jgheabul Mare si Mic.
De acum poteca dispare, dar se suie fara probleme pe versantul sudic al Secaturii punctat de numerosi ienuperi ale caror rasini eterate parfumeaza zona.
Se ajunge la capatul unei custuri cu colti andezitici, orientata spre fostele cariere de suprafata ale E.M.Suior. Spectacolul vastei panorame este motivant si vine ca o rasplata a efortului depus in ultima portiune.
Varful Secatura se afla chiar vizavi de capatul superior al custurii, spre N. Se continua facand un ocol larg spre E, pe la capatul unui valcel si, dupa aproximativ trei ore de la debutul excursiei, se face un popas pe crestetul varfului Secatura, marcat de o borna topo metalica, la 1392 de metri altitudine.
Este foarte cald in lipsa montanei brize, dar nebuloasele se precipita amenintator dinspre varful Gutai ( 1443 m alt) peste Gutaiul Doamnei ( 1394 m alt), dinspre Statiunea Izvoare – varfurile Pietroasa, Tiganu, Plesca si zona Runcu Tataru.
Impresionanta Laba de Iepure
Paralelele custuri descind dinspre S spre SV-V din varful Secatura, separate de valcele inierbate si intesate de tufele tepoase de ienuperi. Spre N, dupa aproximativ 250-300 metri, la stanga si deasupra lizierei superioare a fagetului, se observa monumentala stancarie andezitica, aurita pe alocuri de licheni. Laba de Iepure este de-a dreptul impresionanta.
Norul prevestitor de furtuna creste ingrijorator deasupra platoului vulcanic Gutai, motiv pentru care se suie prin ienuparis si se traverseaza cu ceva dificultate o zona de culme, coborand in saua dintre Secatura si Gutaiul Doamnei. 
Intre timp se admira cocoseii, maseaua ciutei sau calugarii infloriti. Ienuparisul se rareste pe alocuri, oferind labirintice sanse de evadare spre Creasta Cocosului care se contureaza din ce in ce mai semeata.
La NV-N de Gutaiul Doamnei apar dezolantele efecte ale unui incendiu deliberat dar si deplin inconstient provocat de niste cavnicari dupa 1990 cu scopul cresterii suprafetei de pasunat.
Urmatorul popas, dupa 5 ore de la plecare, se face pe platoul inierbat si cu vetre de foc picnicaresti aflat la S de Creasta Cocosului.
De aici se panorameaza varful Gutai, Magura Budestiului, apoi varful Sermetes, Varatec, Stanisoara, Chicera din Muntii Lapusului, dar si localitatile Budesti, Breb, Ocna Sugatag, Taul Morarenilor si salba de asezari rurale multiseculare insirate in avalul raului Mara.
La Masa de Piatra
Creasta Cocosului, cu peretii sai verticali marcati de o succesiune de trasee alpine, ca si Creasta Mica a Cocosului, separate de doua inegale inseuari, sunt cand in umbra, cand insorite magnific. Intre timp, insa, marea de nebuloase negricioase acapareaza bolta cerului.
Se coboara pe poteca marcata o vreme cu banda rosie si cruce albastra, admirand la dreapta, la baza celei mai inalte zone a Crestei Cocosului, Rezervatia Taurile Chendroii, putin mai jos si la stanga stancaria cu placa in memoriam a celor trei turisti maturati si rapusi de o avalansa.
Chiar acolo se afla si doua excelente izvoare cu apa rece gheata. Se ajunge imediat in zona bolovanoasa a potecii flancata de balustrata, traversand obarsia unui parau, afluent al vaii Hopsia dupa care se descinde in poienita cu marcaje turistice si panou informativ.
Deplasarea continua spre Masa de Piatra, unde se poate admira cea mai salbatica si accidentata zona a Secaturii, cea din flancul geografic stang al Saritei, cascada mica de pe cursul incipient al vaii Hopsia.
La aproximativ 100 de metri in aval de Sarita, valea Hopsia parcurge o zona cu turbarii, una mai inalta, seaca, o alta decliva, cu nelipsitul guler spectaculos de apa in care se oglindesc versantii stancosi din jur.
Picura razlet dar se pare ca furtuna a afectat serios doar zona Izvoare-Plesca-Runcu-Tataru, spre satul Mara, ocolind, cel putin deocamdata, zona platoului vulcanic Gutai si pe noi.
Se ajunge din nou in drumul auto-forestier apoi in Poiana Boului. Treptat soarele isi reintra in drepturi. Peisajul se savureaza acum din perspectiva inversa, se trece prin Partia Doctorilor, iar la ora 14, se ajunge din nou in Pasul Gutai, apoi acasa.
Foto: Muntii Gutai (c) Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
