Vezi GALERIE FOTO
Bruma nocturna din Ciolt in Buteasa, sunt prognozate 14 grade C peste zi (au fost 19 C de fapt) poate datorita si gaurii din stratul de ozon anuntata de meteorologi. Plecarea spre Buteasa se face dis-de-dimineata, la 7,45. Dincolo de Dealul Colnic al Cioltului, in dreapta, pe langa o lizierade pruni si porumbari, apare un caprior dar, din pacate, frumoasa salbaticiune nu a putut fi imortalizata.
Impresioneaza minunatele porti de suri traforate in brad si scaldate acum in soarele diminetii, o casa traditionala, precum si minunatele buchetele galben-pal de ciubotica cucului ce decoreaza fanatele din livezile de pruni.
Un gat de horinca aurie din pere, acasa la familia Achim
Primul popas se face la biserica de lemn, edificata la 1800, cu hramul Sfintii Arhangheli. Monumentul istoric este gata sase prabuseasca sub povara anilor, desi noua mare biserica zidita si cu turle argintii a fost dotata doua neo-minuni ecumenice, ingemanate paraclisuri de vara.
Ne oprim la bunele noastre cunostinte, familia Hermina si Emilian Achim, ea fosta bucatareasa sefa la internatul din Buteasa si o desavarsita gospodina, iar el fost brigadier silvic.
Incepe informarea, profitand de cunostintele unui profesionist silvic cu vasta experienta in bucataria scunda unde isi face aparitia o sticloanta cu horinca aurie de pere stalnitoase dar si blidul cu ptita de casa si sunca afumata si fiarta, de imbucat.
Din rama patinata de lemn a unei septagenare fotografii atrage atentia bunicul gazdei Ianosu Todorichii, adica Achim Ioan, fost birau (primar) in Buteasa inainte de 1940, imbracat in suman si cioareci confectionati din panura alba, aflat alaturi de un jandarm austro-ungar cu pana de cocos la palarie.
Nea Emilian spune ca sub gospodaria lor, pe platoul numit Iegheriste aflat la confluenta vaii Butesei (extrem de modesta, cu obarsia NV in sat) cu valea Matalungi (cu debitul mai mare si obarsia la V, sub Dealul Butesei), in vremea de glorie a Cetatii Chioarului (adica sec. XVII-XVIII) a existat o fabricuta de sticla.
In dosul gospodariei lor, in livada clasica numita odinioara Gradina cea Domneasca, a functionat pana prin 1940 o sectie a judecatoriei din Somcuta Mare, pe locul ei inflorind acum un palc de narcise si luscute .
Sub aceasta, pe finalul vaii Matalungi, in apropierea actualului helesteu al familiei Achim, macinase granele butesenilor Moara lui Tamas.
Panorame de la 469 metri altitudine
Nea Emilian (65 de ani), desi amarat de o durere de picior, decide sa faca pe ghidul din gospodaria sa (cota 347 m conf.GPS) pana pe varful Dealul Butesei.
Se porneste prin Gradina cea Domneasca, apoi pe la fosta judecatorie, coborand la valea Matalungi, traversand-o prin vadul nu mai lat de un metru si afund de-un lat de palma.
Acolo nea Emilian arata locul in care si-a fiert in epoca de aur monturile de fructe pentru horinca (borhotul fermentat de mere, pere, prune), petrecandu-si noptile intr-o coliba ingenios disimulata intre salcii, arini si tufe de alun.
Se suie spre stanga, oblic, Coasta Dealului cu pruni, necosita, cu clai vechi de fan, netrebuincioase pare-se, lasand in urma doua afunde doline ce-si dreneaza apele subterane in flancul drept al vaii Matalungi.
Un vechi drum de caruta, inierbat, avea sa fie poteca o vreme dupa care se schimba directia spre dreapta si in sus, urmand pe drumul ce duce in culmea Dealului Butesei, continuand pe acesta spre plantatiile de molid si pin, instituite prin 1973, terminate in 1978, si de-acolo catre varful Toporului aflat la V, spre hotarul Hovrilei.
De pe Coasta Dealului se poate panorama spre N catre razletele gospodarii si Cariera de calcar a Butesei, lunca vaii Butesei, dincolo de nevazutul rau Lapus spre varful Hijii, impadurit, aflat aproape de Codru Butesei si intreruri, iar la stanga acestuia, spre SV, Dealul Cetatii Chioarului.
Prin negurile vagi ale diminetii se intrezareste biserica noua, greco-catolica, de lemn, din Dealul Pitigaii, Aspra, Preluca Noua, Preluca Veche si Dealul Paltinu. Sunt 469 metri altitudine conform GPS si aproape de borna silvicaUP VI/119, intr-o pajiste saraca invadata de lastarisul oportunist de mesteceni, se observa un solitar pin si cativa tineri castani comestibili, deocamdata neafectati de cancer.
De niste trunchiuri ale mesteceni tineri erau atarnate PET-uri in care, printr-o incizie a scoartei, se prelingea si colecta pretiosul medicament naturist recomandabil in terapii gastro-hepatice, seva de mesteacan, apreciata de turistii israelieni cazati in Somcuta Mare, pe la neamuri.
Pe varful Dealului Butesei
Se ia pe drumul de culme, cu pajiste spre S-SE si faget matur spre N-NV. Imediat, in dreapta drumeagului, atrage atentia un frumos ienupar de circa 4-5 m inaltime. Spre NV, peste firul vaii Matalungi si malul geografic stang al sau, calcaros, apar cateva gospodarii izolate dar prospere si un saivan nou in care erau adapostite 350 de oi.
De la gospodarii si pe sub saivan se remarca un relativ nou drum de TAF ce traverseaza spre SE talvegul vaii Matalungi pentru a descinde in varful Dealului Butesei (487 metri altitudine conform Hartii topo).
De pe varf se vede la S vatra satului Prislop, la SE, dincolo de valea Prislopului, Dealul Stanei, iar la E si mai indepartata, culmea inseuata cu doua cocoase a Padurii Parolea din hotarul satului Romanesti.
Spre V se contureaza Dealul Horvrila, iar la dreapta lui, o parte din gospodariile si casele sale razletite pe dealuri. Mai aproape, pe sub linia electrica de inalta tensiune de pe Dealul Toporului si la stanga unei mari insuile de molidis intercalat cu pini, se observa calcarele verticale numite Sub Piatra, limitrofe hotarului de NV al Prislopului. Cornii, alunii si lozele inflorite invioreaza peisajul.
La Casa Zmeilor
Se ajunge in varful Dealului Butesei. Inainte de a se intoarce acasa, ghidul nea Emilian arataspre SE, obarsia vaii Rogojdina care afluieste in malul stang al Vaii lui Uris, aproape de locul ingust-stancos si cu albie compacta sistos cristalina a acesteia.
Tinand drumul de culme spre SV-V si lasand in urma niste pini, iar apoi pe stanga dupa o plantatie de pini si molizi, se coteste in unghi drept la stanga, coborand pe versantul cu foioase mature (impanzit de buchete,zeci, de primule). Se ajunge la un valcel sec, din ce in ce mai afund si ramificat, cu firicel de apa doar putin inainte de-a sosi la gresiile ca niste stratificate blocuri orizontale ce constituie grota Casa Zmeilor.
Din spusele ghidului, la S de varful Dealului Butesei, intr-o zonaumedarestransaacaparatade pipirig, existaun izvor abundent, pulsand precum un izbuc dar, din pacate, in lipsa pastorilor si a padurarilor cu vocatie, acesta era colmatat.
Se ia pe versant in jos, apoi la dreapta unui brat principal, din ce in ce mai povarnit si afund al valcelului iar dupa cateva sute de metri se remarca in stanga blocurile orizontale de gresii care il traverseaza, lasand dedesubt o caverma larga de vreo 4 -5 m, inalta de 1,2 m si nu mai adanca de 1,8-2 m.
Casa Zmeilor se arata in toatasplendoarea ei, iar imediat la dreapta, dar pe un alt valcel cu izvor, se poate vedea o mult mai mica si ingusta Casa a Zmeilor. Se coboara cu precautie, traversand un neregulat brau de gresii cu alura de brana decorata cu buchetele de albastrele si mai rar cu manunchiuri policrome de mierea ursului, in timp ce pe firul vaiugii, blocata cu blocuri mari de gresii drapate cu muschi catifelati, primulele in numar foarte mare.
Plantatia de molid, opera ghidului Emilian Achim, apare spre S si la nici 100 metri, pe malul stang al Vaii lui Uris. Dupa popasul pentru a imortaliza Casa Zmeilor (415 m alt conf.GPS, coordonate N -47 25 619, E- 023 32 567) se coboara la plantatie si se continua in avalul malului stang al Vaii lui Uris admirandu-i apa cristalina, albia alb-calcaroasasi primele depuneri ale pontei batracienilor (posibil de broasca rosie de munte).
Valea lui Uris in scateieri aurii si argintii
La dreapta, spre Prislop, este fagetul matur. La stanga, plantatia de molid suind spre Dealul Butesei si mai apoi catre Dealul Curmaturii. Albia sinuoasa, pe alocuri cu aluviuni nisipoase si resturi vegetale, ramuri, balarii, este decoratafrumos de tufele numeroase de lozacu ramurile debordand de matisori alb-suri si catifelati.
Printre pietre, se observa sute de flori portocalii de podbal. Mai jos, inspre versantul (drept) sudic al vaii, suie catre Prislop doua drumuri de TAF, foste de caruta.
Daca la Casa Zmeilor gresiile cuartoase sunt cele care formeaza grota, de acum, pe malurile Vaii lui Uris apar bolovani albi din cuartite metamorfice dar mai ales sisturile cristaline si micasisturile, acestea constituind pe alocuri si albia compacta a vaii in care soarele isca mii si mii de scanteieri aurii si argintii.
Se depaseste confluenta cu valea Rogojdina, in dreptul zonei cu aspect scurt de chei, dupa care se tine pe Valea lui Uris , ba prin talveg, ba pe malul sau stang. Nu lipsesc recentele exploatari forestiere, fagii trasi spre debitare in lunca vaii.
Fluturii galbeni dar si cei rosii catifelati si cu albastri ochi ca de pene de paun valseaza in briza calduta. Gheonoaiele tipa in cascade batjocoritoare, le tin strident isonul gaitelor, in timp ce ulii impresioneaza cu anvergura aripilor lor maronii, taind-o razant pe deasupra foioaselor si coniferelor, cautandu-si sotii.
Codobaturile aurii fascineaza cu pendularile lor maiestre de pe bolovanii vaii. Nu lipsesc mierlele de apa, gulerate cu alb, plonjand scurt in cristalinele unde reci, dupa larve.
Se ajunge la capatul Vaii lui Uris (332 m altitudine conf.GPS) , la locul de popas forestier cu masa si banci de lemn, aproape de intersectia drumului auto-forestier de pe valea Prislopului, marcata odinioara de o rastignire acoperita cu o ciuperca dranitata, azi prabusite.
Albia sinuoasa a vaii Prislopului
Daca pana acum deplasarea s-a facut in avalul Vaii lui Uris pe directia V-E, de acum se urmeaza malul stang al vaii Prislopului in aval, pe directia N-NE, pana in Defileul Lapusului, la Rau (conf. hartii topo 1 :25.000 L 34-24 ca, cca 4 km).
Dincolo de vale, sus, Dealul Stanii domina orizontul E-SE. Se lasa la dreapta drumului fundatia de piatra si beton a unei foste solitare case. Spre stanga, suie doua drumuri de TAF descriind forma unei ample lire orientandu-se spre Dealul Butesei-Dealul Curmatura.
Se remarcaapoi un afluent important venind dinspre E (Boiu Mare) catre malul drept al vaii Prislopului. Imediat dupaaceea , la stanga, taindu-si un spectaculos si foarte accidentat traseu in sisturile cristaline, apare un parau cascadat si scaldat feeric in soarele dupa-amiezei.
Pe taluzurile umede apar mici insule de plante scunde si cu pseudoflori verzi alternand cu altele aurii. Li se spune splina sau splinuta, deoarece are veleitati terapeutice in afectiunile splenice.
Daca in dreapta se poate admira in continuare lunca modesta cu albia sinuoasa a vaii Prislopului, pe alocuri cu meandre in ac de par, strajuita de arini, la stanga drumului, pe versantul stancos, cu aspect de pereti pe alocuri, apar paraie modeste, dar si poteci pastorale si drumuri de TAF suind spre NV-V. 
La aproximativ 100 de metri de fostul pod aflat la capatul vaii Prislopului, se lasape stanga o fosta cariera, iar vizavi, dinspre Boiu Mare, un parau cu albia transformata in drum de TAF.
Sute de fagi au fost trasi cu TAF-ul spre drumul auto-forestier in vederea incarcarii si transportului lor spre Prislop. Aveam saaflam la finalul circuitului ca exploatarea silvica o face… parohia ortodoxa Boiu Mare.
Gospodarii izolate in catunul Sahelbe
Am optat pentru varianta traversarii vaii Prislopului prin vad, imediat in aval de pod, pentru a surprinde un spectaculos repezis-evantai-bulboana de culoarea smaraldului si apoi zona accidentata, finala, a vaii inainte de confluenta cu raului Lapus circa 100 m mai spre N.
Se atinge capatul drumului auto-forestier, coborand pe malul stang al Lapusului la confluenta cu valea Prislopului (borna silvicaVI/ 110, alt. 274 m, cotatii GPS N -47 26 236, E- 023 36 124 ). O caprioara se sperie si o zbugheste acrobatic spre versantul abrupt si stancos care urma safie atacat dupa popasul de pranz printre anemone, albastrele, calugari albi, brebenei si flori de podbal.
Pentru a ajunge mai apoi pe varful Plopis (454 m alt. conf. hartii topo) se suie pe o poteca sinuoasa, vanatoresc-pescareasca, aproximativ 180 metri diferenta de nivel.
Se traverseaza gura vaii Prislopului, suind la o platforma camping pescaresc-picnicareasca dotata cu masa, banci de lemn si un panou avertizand zadarnic „Pastrati curatenia”, jegul gasit acolo contrastand flagrant cu poezia indescriptibila si salbaticia locului, dar…unde oare mai ai sanse sa gasesti un locsor curat in Romania ? Penibil, jenant, revoltator.
De acolo, ascultand sfatul lui nea Emilian, se ia spre S, suind costis si, evitand doboraturile de vant si blocurile sistos cristaline, se iese intr-o poiana de unde, spre E-NE se pot admira izolatele gospodarii din catunul Sahelbe aflat dincolo de Rau. Spre SV, o solitara casuta este amplasata intr-o mica livada de pruni.
Cativa stejari uriasi au fost doborati recent de proprietarul care anterior a facut acelasi lucru cu niste batrani pruni. In fata casutei, gazda a arat si a amenajat o gradinita si o sola intens gunoiata pentru cartofi.
Nimeni nu locuieste acum acolo, iar usa este proptita cu un toiag, in clasicul stil prelucan. Spre NV se vede un valcel urmat de un versant inclinat, impadurit cu foioase.
Spre Curtea Capitanului
De acolo se ajunge spre Curtea Capitanului dar, o varianta mai lejera, sudica, este cea prin livada si apoi la NV printr-o larga poiana cu mesteceni tineri si stejari maiestuosi, de unde se iese la SE de varful Plopis, la niste case pastorale dintr-o livada mare de pruni destul de tineri si un saivan traditional stravechi, cu alura de cusma de paie, mai in dreapta.
De pe Dealul Plopis se ajunge in limba poienii cu fanata odinioara, acaparata acum de balarii si mestecanis lastarit, cu stancaria sistos-cristalina, drapata cu licheni aurii spre NE si muschi verzi intunecati spre N , a Curtii Capitanului.
O solitaralozadebordeazade matisori parfumati dulceag, aurii si izvorul din stanga ei. Acolo o veritabilagradinitade brebenei ciclamen si albi curtati de bondarii ahtiati dupapolen si nectar, intercalati cu anemone, ceapa ciorii si mai rare, galben-portocalii incantaochii.
Se coboara versantul abrupt pentru a vizita pestera din diaclaza, cu o nisa-fereastra nordica, dupa care se viziteaza si mai greu abordabila, desi scurta, galerie din partea vestica a diaclazei, ramasa dupa pravalirea unei parti din peretele nordic spre flancul stang al Raului (a Lapusului adica).
Se revine in culme, de unde se poate panorama spre Codrul Butesei, Sahelbe, Aspra, Preluca Noua si Veche, Dealul Paltinu, Culmea Preluca si Dealul Corbului apoi se ia spre varful Plopis, continuand pe drumul de caruta/TAF spre cotul vaii Buteasa, constatand ca acum, ca si in finele lunii februarie, la noul saivan de pe Dealul Curmatura nu-i picior de oaie.
Dupa sapte ceasuri de traseu si peste 15-16 km, se suie dealul cu stejari rari si pajiste spre N , pentru ca de pe promontoriul stancos al Dealului Stinghii sase panorameze plonjant, circa 200 m, spre Balta Dosului formatala confluenta vaii Buteasa cu raul Lapus.
Din nou in Buteasa
Returul se face tot la familia Achim urmand in amonte valea Buteasa. Coborand in lunca umeda, pe sub tufele de alun mii de luscute erau intercalate cu trecutele binisor branduse liliachii-albastre.
Nu lipsesc nici exemplarele roz de muma padurii. Pe trunchiul unui stejar urias din dreapta se remarcaBs VI /213, pe urmaBs VI/251. In dreptul fundatiei fostei Mori a lui Victor, pe malul drept al vaii Buteasa, protejata cu un vechi ghizd de stejar inverzit de muschi, este o fantanita, din care insa nu se poate bea, aceasta fiind tulbure, infiltrata din vale si devenit fieful tritonilor si al brostelor mici si buboase cu pantec galben cu negru.
In jurul orei 17,40 panoramam spre satul Buteasa, zona sa estica si gospodaria prospera si ordonata a familiei Achim spre care am suit. In dosul grajdului lor am dat cu ochii de arhaicul plug cu brazdare de fier, tractat de un atelaj hipo sau de vite, folosit si acum pentru destelenirea viitoarelor culturi de cartof sau la instituirea holdelor de grau, ovaz si porumb.
Am fost asteptati si primiti cu sincera amicitie, si cunoscuta ospitalitate, de nea Emilian si tanti Hermina iar dupa ce ne-au dres cu apa rece, ciorbita de vitel si legume, pure de cartofi cu fripatura de purcel si carnati proaspeti prajiti, promitand sa le mai calcam si altadata pragul casei, ne-am luat ramas bun, pornind spre casa, pe la ora 19 descarcand curios cele peste 100 de cadre foto, resavurand cu bucurie numeroasele subiecte de incantare ale abia apusei zile in care, pe parcursul a mai bine de opt ore, am talpuit vreo19-20 km.
Foto: Buteasa, Casa Zmeilor si Pestera Capitanului (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
