![]() |
![]() |
Vezi GALERIE FOTO
De la gazda Vetalau, alias David Gheorghe, se coboara in jumatate de ceas spre Casa memoriala Fefeleaga. Ghidul Marcel Balea dovedeste un admirabil parolism. O simpatica localnica aflata intre doua varste deschide casa si astfel luam contact cu muribunda si fascinanta lume a civilizatiei montane. Pe pereti sunt atarnate unelte simple pentru minerit, tesut, dulgherit, opinci. O covata pentru framantat paine este asezata pe un scaun trainic. Scaunele cioplite din lemn, o lada pentru zestre stau cuminti in spatiul restrans, sterguri simplu dar cu talent brodate decoreaza peretii, fotografii de epoca si un riguros intocmit arbore genealogic al Fefelegei, pitorescul personaj ce l-a inspirit pe Ion Agarbiceanu, completeaza imaginea unei traditionale case muntenesti.
Sunt doar trei grade afara, insa din fericire nu a brumat. Insotiti de Marcel Balea, o luam spre Abrud dar inainte de a ajunge acolo o luam la dreapta via Corna, suind spre Rosia Poieni pe un fost drum tehnologic betonat, pe alocuri distrus de autobasculantele grele, inghet si ploi torentiale.
Panorame…
La stanga se iveste silueta impozanta a vechii biserici evanghelice care va disparea odata cu realizarea imensului iaz de decantare a sterilului. Panoramele spre Buces Vulcan, Rosia Montana, Muntele Gaina, Muntele Mare, Sohodol, cele doua Gemene, Detunata Flocoasa si mai apropiata, dar aflata total in umbra. Detunata Goala sunt superbe acum , in minunatul soare al diminetii. Impresionanti sunt munceii calcarosi apropiati, terasati secole de-a randul si cultivati de vechii moti harnici pana prin 1990.
Ne apropiem de o prima bariera, fiind legitimati dar lasati sa ne continuam drumul pe deasupra unui splendid tau amenajat de foarte mult timp cu scopul asigurarii necesarului de apa in Rosia Montana.
Dupa unii taurile, mai multe si amplasate in cascada deasupra Rosiei Montana i-ar fi avut pe romanii cautatori drept constructori. Pe deasupra taului cel mai de sus se poate admira silueta armonioasa a bisericii romano-catolice din Rosia Montana.
Ocolind un colt de munte, se ajunge la urmatoarea bariera unde, in timp ce un tanar paznic intransigent face semn sa oprim, remarcam pe un indicator Cariera Jgheabului 6 km, Uzina de Preparare Dealul Piciorului 3 km, cea pe langa care tocmai coboram impresionati fiind de imensitatea ei si aflind ca acolo au lucrat peste 5300 de muncitori preparatori etc. pe vremea Impuscatului.
Modestele gospodarii motesti, in contrast cu cele hispano-italienesti
Motivandu-se ca in Rosia Poieni se lucreaza, efectuandu-se impuscaturi in cariera (desi era sambata) nu suntem lasati sa suim acolo. Ni se permite insa, dupa legitimare-inregistrare, inclusiv una video digitala, sa trecem de bariera pentru a cobori prin valea Muschii, prin satul Musca adica, pitoresc razletit pe dealurile abrupte.
Motii isi vad de treburile lor, facand clai in ograzi din fanul abia adus cu carutele trase de cai sau falnici boi din tarina. Mai in jos, catre Valea Ariesului, apar casele nou rasarite alaturi de unele stridente ca-n Maramures si Tara Oasului, de inspiratie hispano-italo-kitsch-oasa, spoite violent, dotate cu inoxuri, un total neavenit import al capsunarilor de aici.
Se trece podul peste Aries luand-o in aval dupa care din nou Ariesul, in dreapta, imediat dupa aceea urmand in amonte firava Vale a Sesii spre barajul de anrocament calcaros inalt de peste 100 m si indaratul caruia, dupa 1978, s-a format si umplut treptat inspaimantatorul iaz de steril provenit din flotatia Dealului Piciorului, depasind sute de hectare ca suprafata.
Admirabile sunt rarele si saracele gospodarii motesti, inclusiv cele cateva suri tuguiate acoperite traditional cu paie. Iesiti sus pe digul barajului dupa ce abia am admirat in dreapta spectaculoasele formatiuni calcaroase. Un caraus din acele parti sugereaza pentru a ajunge la submersul cu case, cimitir si biserica cu tot sat Geamana, in sur-otravitul steril, sa optam pentru drumul din dreapta.
Gospodarii “inghitite” de steril
Incepe calvarul macadamului din care coltii calcarelor taioase ies la iveala frecvent, unul sectionand anvelopa dreapta fata si…punand pe butuci masina. Intr-o ramificatie inselatoare, printr-o sa afunda ( spre N) se vede Valea Ariesului si vestita-i localitate Lupsa. Atrage atentia un fel de tronson larg betonat, suspendat ca o pasarela, ducand spre o fosta sonda de prospectiuni ce apartinuse IPEG Deva.
Se continua pe deasupra unui catun ce tinuse de Geamana. In aer se simte de multa vreme un iz acid, iritant respirator. E din ce in ce mai cald. Se coboara treptat spre capatul Geamanei aflat taman sub terasele impuscat-excavate in carierele miniere ale Rosiei Poieni.
Sub versant si o ingusta liziera, se vede o solitara traditionala sura aflata la limita inghitirii de catre otravitul steril pastos. Mai apoi turla bisericii si foarte putin din spinarea sarpantei lacasului de cult.
Imediat dupa aceea, asistam la o spectaculos-ciudata tranzitie cromatica dintre surul sterilului decantat si treptat, partial, deshidratat si apa poluata minier subteran dar si chimic, rosie sangerie, pe alocuri rosie-ruginie, in care se reflecta spectaculos versantii impaduriti dinspre Vinta.
In coada SV a iazului, dainuie cateva gospodarii aflate in curs de inghitire eterna de catre invaziv-ingrijoratorul steril. Se vede acolo o sarpanta partial submersa si-n stanga ei o casa inundata pana la jumatate.
Pomii fructiferi se usuca, paraiele afluiente sunt poluate de asemenea cu ape feruginoase. Se inlocuieste roata cu anvelopa sectionata si o luam inapoi spre Valea Sesii.
In drum spre iaz, se imortalizeaza apele straniu colorate si submerse aproape integral, apoi o luam fara oprire spre dig. De acolo, privind in avalul Vaii Sesii, se admira superbele calcare ce dau un inechivoc pitoresc tirolez locurilor.
In localitatea miniera Rosia Montana
Ne intoarcem in Bucium Sasa via Abrud si trecand pe langa iazul de steril exemplar ecologizat demonstrativ de dezinteresatii generosi ai R.M.G.C. pentru a-l duce acasa pe ghidul nostru ad hoc, omenos-agreabilul Marcel Balea, apoi revenim in Abrud.
Se viziteaza scurt Rosia Montana cap-coada. Se admira o frumoasa biserica greco-catoltica, imediat o alta ortodoxa, aproape identica, construita in specificul architectonic al locurilor, traversam localitatea prospera probabil in sec. XIX si prin debutul sec. XX, cu cateva frumoase cladiri ce au apartinut celor cu dare de mana sau concesionarilor zacamintelor valoroase, deplorabile azi, multe din ele pustii, aflate intr-o deliberata abandonare.
Cablurile, firele electrice, telefonice, stalpii de beton/lemn, darapanaturile, totul practice creeaza impresia unei muribunde, daca nu deplin defuncte, asezari.
Mai sus se pot vedea turlele bisericilor reformata, calvina si de departe cea mai frumoasa, romano-catolica. Peste tot traverseaza drumul imensele bannere ale R.M.G.C. avertizand trecatorii ca Rosia Montana este o asezare miniera.
In rocile exogen alterate, apar cateva din romanele galerii miniere care vor fi perfect conservate etern, spre bucuria si interesul rarilor turisti. Abunda aici insa pseudoecologistii care isi leapada pe infimul spatiu asa zis verde PET-urile de la apa minera ori dozele de la licorile energizante.
Spre Huda lui Papara
Se coboara pe Valea Ariesului admirandu-i frecventele zone calme, luciile mari de ape verzi-azurii, luand aminte si la cele vreo patru fortarete monahale contemporane care sfideaza modestia. Sunt amplasate la marginea drumului, una alaturi de o pensiune-restaurant, alteori pe de departe vizibile dealuri, dand impresia grandorii si a invulnerabilitatii lor depline.
In Salciua se trece podul peste raul Aries splendid irizat de soarele amurgind, se coteste stanga pe asfaltul excelent dar ingust, urmarind doua turistice marcaje, o cruce albastra si o alta rosie, fara, insa, alte informatii.
La stanga-n fata este alb-spectaculosul lant muntos calcaros ( Jurasic) al Bedeleului, la dreapta sa, ultimele fortarete NV ale Trascaului care ascund deocamdata pestera Huda lui Papara spre care ne indreptam si din care curge firava-spectaculoasa vale accidentata a Ocasestilor.
Se parcheaza in curtea privata a unei pensiuni. Deasupra ei, chiar sub peretii si turnurile calcaroase alb-sure, apare turla unei noi manastiri, de maice parca.
Drumul pietruit, si-n final poteca ingusta de pe malul geografic drept al vaii Ocasestilor, conduce spre uriasul portal neregulat al Hudei lui Papara. De la grohotisul din stanga portalului, se ia la dreapta, peste vale, un ingenious improvizat funicular cu care doi tineri transfera piatra necesara pentru fundatia unei noi vile amplasata langa altele vreo 4 si o veche casuta pe malul stang al vaii.
Fosta pasarela suspendata, din lemn si vechi sine de mina, care duce prin portal deasupra cascadei, in galeria principal activa, e distrusa si abandonata, poluanta estetico-vizual cel putin dar…nimeni n-are treaba ei desi sunt destui turisti care ajung pana acolo si sigur unii ar vrea sa-si aprofundeze investigatiile speo-turistice in conditii firesti de securitate.
Se revine la pensiune si se porneste in avalul Ariesului pana la Buru de unde cotim dreapta, infruntand criminalele gauri asfaltice ale capatului de sosea aparainand judetul Cluj pana aproape de noua, impresionant-sfidatoarea manastire noua de pe finalul valea Rametea. De pe-acolo incepe asfaltul tras din Aiud, via Cheile Aiudului, Coltesti si Rametea.
Pasteluri la Cetatea Coltesti
Atacam imediat Cetatea Coltesti (dupa unii Trascau/Torockovar, construita in anul 1296 pe una din o klippele calcaroase din zona, la 740 m altitudine ) amplasata la vest de omonima localitate. Ne duce spre ea un drum pietruit ce serpuieste prin Coltesti dupa care suie pana la platforma pietruita a rezervorului pentru apa potabila al comunitatii.
Soarele apune, luminand crestetul Pietrei Secuiului dar si crenelurile cetatii partial scapate de bombardamentul deliberat distructiv al trupelor imperiale austriece de prin 1703.
Un grup de cca 40 adolescenti, tineri maghiari din Romania, odata ajunsi sus pe ruinele cetatii indeplinesc un ritual tematic aducand unei scenete evocative.
Spre S, crestele alb-calcaroase ale Cheilor Aiudului sunt poleite de ultimele raze de soare. Un fel de trabuc nebulos insangerat de soare pluteste ca un imens zeppelin deasupra Pietrei Secuiului si a Coltilor Trascaului. Spre V-NV, Dealul Ciresului, Ardascheia si varful Ugerului sunt inghitite déjà de umbra noptii sosinde, ca si traseul touristic marcat peste culme catre satul Vidolm.
S-a facut ora 20 cand decidem sa coboram la masina pentru a o lua prin Coltesti pana la fastuoasa Pensiune Secuiasca, doldora de turisti maghiari, apoi pornim spre Rametea decisi sa innoptam acolo pentru a ataca cat mai devreme Grota Studentilor si creasta SV a Pietrei Secuiului.
Poposim la o pensiune turistica frumos amenajata. Spre E si peste valea Rametei e jgheabul abrupt prin care vom cobori a doua zi de pe Pietra Secuiului.
Foto: Rosia Poieni, Valea Ariesului, Huda lui Papara si Cetatea Coltesti (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja