 |
 |
Mai multe ceremonii vor fi organizate duminica, 13 ianuarie, pe insula Giglio din regiunea Toscana pentru comemorarea unui an de la naufragiul pachebotului Costa Concordia, evenimente la care vor participa familiile celor 32 de victime si numerosi supravietuitori. Ceremoniile de comemorare au fost organizate de primarul insulei, Sergio Ortelli, in colaborare cu compania Costa Crociere. Programul prevede o slujba religioasa si mai multe concerte.
La ora locala 21.45 (22.45 ora Romaniei), la care a avut loc accidentul, intreaga insula va pastra un minut de reculegere, apoi vor suna sirenele tuturor ambarcatiunilor din port, in amintirea celor 32 de victime. Iar marti, 15 ianuarie, insula Giglio va primi „Medalia de aur pentru merit civil” din partea presedintelui Republicii Italiene, Giorgio Napolitano, acordata locuitorilor, pentru primele ajutoare date naufragiatilor de pe pachebotul Costa Concordia.
Nava de croaziera Costa Concordia (un pachebot de 300 de metri, cu o greutate de 112.000 de tone), la bordul careia se aflau 4.229 de persoane, dintre care 3.200 de pasageri din 60 de tari, a esuat acum un an, in noaptea de 13 ianuarie 2012, in apropiere de mica insula Giglio, din arhipelagul regiunii Toscana, dupa ce s-a lovit de o stanca, la aproximativ 300 de metri de tarm. Naufragiul, considerat unul dintre cele mai grave accidente din istoria marinei italiene, s-a soldat cu 32 de morti, iar cadavrele a doua persoane nu au fost inca descoperite.
Imediat dupa naufragiu, pe data de 13 ianuarie 2012, Parchetul din Grosseto, provincia din care face parte insula Giglio, a anuntat arestarea comandantului navei de croaziera Costa Concordia, Francesco Schettino, in varsta de 53 de ani, al carui nume a devenit in Italia, in ultimul an, sinonim cu “lasitatea”.
Procesul impotriva comandantului Schettino este inca in curs de desfasurare, la Grosseto, acesta fiind acuzat de producerea naufragiului, omucidere multipla prin imprudenta si abandonarea navei, deoarece si-a patat numele cu cel mai mare delict posibil pentru un marinar, si anume parasirea navei inainte de incheierea operatiunilor de evacuare a acesteia, in conditiile in care numerosi pasageri trebuiau salvati.
Impreuna cu Schettino, au fost deferite justitiei alte 11 persoane, printre care membri ai echipajului navei, alti ofiteri ai navei si membri ai conducerii Costa Crociere, compania de la Napoli, regiunea Campania, care detine pachebotul. Dar, in ochii marelui public, principalul acuzat ramane comandantul Schettino, cel care, imediat dupa naufragiu, a afirmat ca “nava a lovit o stanca ce nu figura pe hartile de navigatie”.
Pe parcursul procesului, autoritatile din Grosseto au subliniat faptul ca nava s-a apropiat in mod periculos de insula Giglio, a lovit o stanca, s-a inclinat si a luat o mare cantitate de apa la bord. Cutiile negre ale navei, care inregistreaza conversatiile membrilor echipajului, indica faptul ca impactul s-a produs la ora locala 21.45 (20.45 GMT), pe data de 13 ianuarie 2012, dar comandantul nu a anuntat imediat Capitania portului cel mai apropiat.
Un responsabil al companiei Costa Concordia, care detine vasul, a respins acuzatiile ca nava ar fi deviat de la traiectoria sa normala, dar acest fapt a fost demonstrat in timpul procesului, numerosi martori declarand ca vasul naviga foarte aproape de mal si, din acest motiv, a lovit o stanca.
Comandantul Francesco Schettino, audiat de mai multe ori in cadrul acestui proces, continua sa nege ca ar fi abandonat vasul de croaziera, afirmand ca a salvat mii de vieti si explicandu-si comportamentul, deciziile si alegerile in timpul fazei de urgenta a catastrofei. Acesta a fost supus unor analize pentru a se vedea daca a consumat droguri sau alte substante toxice in noaptea naufragiului, dar analizele au avut rezultate negative.
La proces a mai reiesit ca paza de coasta italiana i-a cerut in zadar capitanului vasului Costa Concordia sa se intoarca la bord pentru a coordona evacuarea pasagerilor, insa acesta a refuzat, potrivit unei inregistrari audio a convorbirii, difuzata in luna ianuarie 2012 de toate publicatiile din Italia. Transcrierea convorbirii telefonice dintre comandantul Francesco Schettino si comandantul Gregorio De Falco, de la Capitania portului Livorno – Toscana, a devenit faimoasa in ultimul an, in Italia.
Cuvintele lui De Falco, considerat “un erou italian’”, au fost transcrise de sute de ori, de toate publicatiile din Peninsula: “Sunt oameni blocati la bord. Schettino, mergeti imediat cu salupa la prova navei si urcati la bord! Este clar? Inregistrez aceasta convorbire! Trebuie sa-mi spuneti cati copii, femei si persoane care au nevoie de asistenta sunt la bord. Ascultati, Schettino, poate ca ati reusit sa va salvati din mare, dar eu va voi cauza o multime de probleme. Urcati la bord, este un ordin, acum eu comand, mama naibii de treaba!”.
Toate ziarele si televiziunile din Italia au incercat, in ultimul an, sa obtina un interviu cu De Falco, dar comandantul din Livorno a refuzat, declarand ca nu a facut altceva decat sa isi faca datoria.
Schettino nu s-a intors la bord, dar a sustinut ca motivul pentru care se afla intr-o barca de salvare, in timp ce mii de pasageri si membri ai echipajului, panicati, incercau sa evacueze nava, este ca “s-a impiedicat si a cazut intr-o salupa de salvare”, in timp ce pasagerii se invalmaseau pe punti.
La proces, comandantul Francesco Schettino a confirmat ca a dus vasul de croaziera aproape de coasta stancoasa a insulei Giglio pentru a saluta (“inchino”) locuitorii insulei, o manevra stangace, care a provocat tragedia. Capitanul ar fi incercat sa faca parada si sa treaca foarte aproape de tarm, “in semn de salut” sau “reverent” adresata insulei Giglio, pentru a-i impresiona pe pasageri, apropierea de tarm fiind lucru obisnuit, potrivit marinarilor de pe vasele de croaziera, nave care sunt o atractie turistica.
Printre circumstantele inca inexplicabile privind naufragiul navei de croaziera Costa Concordia se numara si prezenta la bord a unei tinere moldovence de 25 de ani, Domnika, femeia misterioasa care nu fusese inclusa pe lista pasagerilor, dar care era oaspete a comandantului Francesco Schettino.
Bunurile pierdute pe nava naufragiata sunt estimate la circa zece milioane de euro. In cabinele pasagerilor a ramas o adevarata „comoara”, care se adauga operelor de arta care decorau spatiile amenajate publicului. O alta comoara pierduta de pe Costa Concordia este reprezentata de cele 6.000 de opere de arta contemporana, toate inspirate din mediul marin.
Operatiunile de recuperare a epavei navei esuate sunt inca in curs de desfasurare si se vor termina in toamna acestui an. Si de aceste pagube economice si de distrugerea mediului din arhipelagul Toscanei este acuzat tot comandantul Schettino.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
