Vezi VIDEO
Tara Lapusului ramane o zona incarcata de traditii care aduce aminte de Maramuresul de altadata. O spune etnologul Delia Suiogan care a subliniat ca Maramuresul a cunoscut inevitabil o transformare de la an la an, insa schimbarea nu a fost in toate cazurile pozitiva. Exista insa tinuturi din Maramures care si-au pastrat farmecul stravechi, iar exemplul acestora ar trebui urmat si in alte colturi ale judetului acolo unde trebuie sa se revina la autentic.
Profesia de etnolog i-a oferit sansa sa descopere farmecul tinuturilor din diferite parti de tara. In periplul sau prin Maramures, conferentiarul universitar Delia Suiogan a ajuns la concluzia ca zona e una de o frumusete aparte. Chiar daca e nascuta in Mehedinti, Delia Suiogan recunoaste ca se simte in Maramures la fel ca acasa. Ii place cu precadere in Tara Lapusului acolo unde zona n-a fost asaltata prea mult de modernism, iar oamenii au inteles ca trebuie sa-si pastreze “esenta”.
“In Lapus de cate ori ma duc sunt acasa ca si in Mehedinti. Am gasit acolo obiceiuri atat de asemanatoare, credinte atat de asemanatoare incat daca merg in Mehedinti sau in Lapus pentru mine e aproape egal. Si lapusenii nu s-au lasat atat de atinsi de aceasta transformare prea repede, acolo inca se mai pastreaza parca mai bine acea stare a Maramuresului Vechi. Un loc in care ma duc de fiecare data si ma incarc cu energie este Rohia. E un spatiu pe care il consider chiar unul sacru”, a marturisit etnologul Delia Suiogan.
Prodecanul Facultatii de Litere din cadrul Centrului Universitar Nord Baia Mare recunoaste insa ca transformarea Maramuresului de la an la an nu a putut fi evitata, insa dureros este ca nu s-a luat in calcul pastrarea lucrurilor simple care ii definesc pe maramureseni. De aceea etnologul considera ca trebuie sa renuntam la a copia “forme fara fond” si sa revenim la ceea ce ne reprezinta cu adevarat.
“Din pacate, Maramuresul s-a transformat intr-o viteza uluitoare si nu intotdeauna in bine, dar inca pastreaza acea esenta si pe care o s-o recunosti oricand. Trebuie sa incepem sa renuntam la formele fara fond, la nevoia de copiere, de dragul copierii, trebuie sa ne reamintim cine suntem, ce ne reprezinta pentru ca nu casele mari, nu culorile stridente, nu imbracamintea super-moderna, nu mancarurile sofistificate ne fac mai civilizati sau mai putin civilizati, ci de multe ori ceea ce suntem noi poate spune mai mult decat aceste lucruri contrafacute care pana la urma nu ne mai reprezinta”, a adaugat Delia Suiogan.
In plus, etnologul si-a propus sa-i atraga si pe tineri inspre traditie. Are sansa sa lucreze cu ei in cadrul cursurilor de la facultate. A observat ca la inceput studentii au o oarecare retinere fata de acest domeniu, insa, dupa cateva vizite pe teren, acestia se lasa cuprinsi de mirajul simplitatii de la tara.
“Tinerii nu ca nu au drag. Tinerii n-au avut oameni care sa le vorbeasca despre ele. Pornesc de la stereotipuri si de la conceptii de tipul «asta e ceva invechit, e ceva depasit, nu tine de noi». Cand le descoperi sensurile, cand incepi sa lucrezi cu simboluri, cand afla de fapt ca asta ii reprezinta si se regasesc in ele, tinerii nu numai ca se indragostesc de ele, ci incep sa le practice. Meseria de etnolog e una frumoasa, dar si ingrate, pentru ca nu mai poti fi un om opac, un om care nu vede. Meseria de etnolog te obliga sa vezi totul, de la trecerea pe langa un copac, nu-l mai poti vedea ca pe un simplu copac, ii dai un sens, vezi dincolo de ceea ce ti se ofera. De asemenea relatia cu omul nu mai poate fi asa: m-am intalnit cu tine, ce bine ca m-am intalnit, ci mereu intri intr-o relatie de comunicare verbala, non-verbala, paraverbala. E deosebit de frumos pentru ca inveti sa apartii, mereu apartii spatiului in care esti”, a adaugat Delia Suiogan.
Delia Suiogan ii sfatuieste pe tineri sa nu aleaga sa studieze etnologia in facultate din dorinta de se pregati doar pentru o viitoare meserie, ci sa se inscrie la aceasta specializare din dorinta de “a se redescoperi” si de a descoperi un alt univers.
Sursa: Camelia Tocaci
– Servicii de creare site web
