TRADITIE – Colindul ne vesteste bucuria si Nasterea Domnului. Originile lui se pierd in timpuri si se suprapun peste un cult al soarelui (VIDEO)

Vezi VIDEO
Colindele ne insenineaza sufletul in aceasta perioada de sarbatoare. Ne vestesc Nasterea Domnului, ne ureaza belsug, rodire si fertilitate. Colindele ne invata sa fim mai buni, sa fim toleranti si sa fim iertatori. Istoria acestora se pierde in timpuri precrestine cand aceste cantece aveau darul de a alunga spiritele rele dar si de a rechema soarele pe cer.

Craciunul este, in Romania, una dintre sarbatorile importante ale anului. Si, niciun Craciun nu este desavarsit fara zapada si fara colind. Obicei care se diminueaza de la an la an la oras, colindul este inca puternic ancorat in traditiile rurale. Cete de fete si feciori merg din casa in casa pentru a vesti Nasterea Domnului si pentru a transmite un gand bun celor ce ii primesc.

„Ne ureaza pentru anul care vine sau sunt si acele colinzi in care apar cetele de draci care au tot felul de obiecte care fac cat mai multa galagie, si care nu fac decat sa alunge spiritele rele care trebuie sa plece pentru a curata spatiul in asa fel incat noul an care vine sa gaseasca un spatiu curat si sa aduca numai lucruri bune, care nu pot fi stricate”, dupa cum explica Janeta Ciocan, etnolog.

Initial, colindele aveau o functie rituala iar versurile transmiteau mesaje de rodire, fertilitate si belsug. De asemenea, in perioada precrestina, colindul se referea la un cult al soarelui. Deoarece in luna decembrie soarele nu se arata la fata, oamenii simteau nevoia de a-l chema prin cantece si incantatii. Si peste aceasta perioada se suprapune acum sarbatoarea crestina a Nasterii Domnului.

„Poate ca tocmai aceasta imbinare la poporul roman, intre ceea ce a adus din vremuri ce se pierd in timp cu ceea ce crestinismul a adus, a facut ca sarbatoarea noastra sa aiba un specific aparte, sa fie de-a dreptul mirifica. Astazi, colinda ne aduce vestea minunata a Nasterii Domnului Iisus Cristos. Asta o facem seara, cand intram in casa oamenilor, si mai ales ne aduce bucurie ”, adauga etnologul Janeta Ciocan.

Mesajele colindelor sunt si ele diferite. Unele vestesc Nasterea Domnului Iisus Cristos si amintesc de conditiile in care El s-a nascut printre oameni. Dar ne vorbesc si de datini si obiceiuri cum ar fi mersul la vanatoare, agricultura si muncile campului. Sunt si colinde care au in centrul lor gazda, care fie e trezita din somn, fie e laudata pentru a-si cinsti oaspetii.
„Aceste colinzi crestine se practica doar pana in ziua de 26 decembrie. Dupa aceeea apar celelalte pe care noi le numim laice. Desi laic este un termen mai ciudat. Aceste cantece se refera toate, de fapt, la o zeitate, ceea ce exclude sa mai fie laice”, precizeaza Janeta Ciocan.

Niciun colindator nu pleaca de la casa la care a adus vestea cea mare fara a fi rasplatit. Este tot un obicei ramas din timpuri precrestine care spune sa nu lasam nicio fapta buna fara sa dam inapoi ceva, fara sa platim ceea ce am primit.
Sursa: Sonia Rajnita