Soluri asemanatoare celor terestre, vechi de 3,7 miliarde de ani, au fost descoperite recent de roverul Curiosity intr-un crater de pe planeta Marte, determinandu-i pe oamenii de stiinta sa afirme ca viata microbiana ar putea totusi sa existe pe planeta rosie.
O serie de imagini realizate recent de roverul Curiosity in craterul Gale de pe Marte au dezvaluit existenta unui sol asemanator celui terestru, ce prezinta suprafete fisurate, similare celor din Dry Valleys din Antarctica si din desertul Atacama din Chile, informeaza dailymail.co.uk.
Analiza chimica a acelui sol martian indica o structura similara solurilor de pe Terra in care traiesc microbi, iar aceasta descoperire l-a determinat pe geologul Gregory Retallack de la Universitatea Oregon sa afirme ca „exista o posibilitate reala ca viata (microbiana) sa existe pe Marte”.
Aceasta descoperire vine in completarea seriei tot mai mari de dovezi care indica faptul ca viata microbiana a existat in trecut pe planeta Marte. Analiza realizata de cercetatorul american a fost publicata in editia online a revistei Geology din aceasta saptamana.
Gregory Retallack a studiat datele minerale si chimice publicate de cercetatorii de la NASA implicati in misiunea spatiala Curiosity. „Fotografiile au reprezentat primul indiciu, dar, apoi, toate datele au confirmat aceasta ipoteza”, a precizat savantul american.
„Cheia pentru aceasta descoperire a constat in uluitoarea capacitate de analiza chimica si minerala a roverului Curiosity, care detine un nivel de sofisticare mult mai ridicat in comparatie cu generatiile precedente de vehicule spatiale”, a adaugat el. „Noile date demonstreaza o tendinta clara de dezagregare chimica si de acumulare de argila in defavoarea mineralului olivina, asa cum se petrece si in solurile de pe Terra. Reducerea fosforului din acele depozite este deosebit de tulburatoare, intrucat ea este atribuita pe Terra activitatii microbiene”.
Solurile stravechi, a precizat cercetatorul american, nu dovedesc cu certitudine faptul ca Marte a intretinut in trecut forme de viata, insa ele completeaza seria tot mai mare de dovezi care indica faptul ca „o planeta Marte mai umeda si mai calda era mult mai locuibila in trecut decat a fost in ultimii 3 miliarde de ani”. Roverul Curiosity exploreaza in prezent o zona topografica inalta, ce contine straturi geologice mai tinere, in interiorul craterului Gale, in care solurile martine par mai putin propice vietii.
Pentru a realiza o monitorizare amanuntita a solurilor mai vechi de pe Marte, capabile sa intretina viata microbiana, Gregory Retallack a spus ca NASA va trebui sa lanseze noi misiuni spatiale, care sa exploreze si sa analizeze mai multe terenuri martiene argiloase.
Crapaturile de la suprafata lui Marte sugereaza existenta unui sol tipic, alcatuit din bulgari. Cavitatile veziculare, sau acele gauri circulare, si concentratiile de sulfati, reprezinta elemente caracteristice pentru solurile desertice de pe Terra.
„Niciunul dintre aceste elemente nu a fost vazut in suprafetele «tinere» de pe Marte”, a precizat cercetatorul american. Noile soluri descoperite pe Marte prezinta conditii mai bune de intretinere a vietii decat oricare alt tip de sol descoperit pe aceasta planeta.
Varsta lor, estimata la 3,7 miliarde de ani, le plaseaza intr-o perioada de tranzitie a planetei rosii, care a facut legatura de la „o planeta Marte cu un ciclu incipient al apei la planeta Marte acida si arida din zilele noastre”, a spus acelasi geolog.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
