In Romania peste trei sferturi dintre absolventii de bacalaureat incep imediat studiile universitare, doua treimi dintre ei fiind fete, rezulta dintr-un stduiu recent. De asemenea, studentul roman este cel mai sarac dintre europeni, iar departarea de familie nu este un motiv care sa-l impiedice sa plece la studii in strainatate, potrivit concluziilor extrase dintr-un raport elaborat de Eurostudent. Studiul s-a desfasurat pe baza unei anchete intreprinse in campusurile universitare din 25 de state si incearca sa prezinte un profil al studentului european, luand in calcul criterii precum conditiile de trai, sumele de bani pe care le are la dispozitie si viata sentimentala.
Alaturi de Romania, tarile care inregistreaza cei mai multi studenti ce incep studiile universitare imediat dupa absolvirea bacalaureatului sunt Franta, Italia si Polonia, iar la polul opus gasim Danemarca, unde trei sferturi dintre ei fac o pauza dupa liceu, intrucat sistemul educativ danez privilegiaza experientele extrascolare, cum ar fi cele profesionale sau asociative, un an de tranzitie intre formele de studiu, numit ”gap-year”, fiind recomandat in aceasta tara.
Din punctul de vedere al varstei, britanicii sunt cei mai batrani studenti, 23% dintre ei avand peste 30 de ani, cei mai tineri fiind francezii, a caror medie de varsta este de 21,6 ani. Pe langa Romania, celelalte tari unde fetele formeaza doua treimi din populatia studenteasca sunt Danemarca si Suedia.
Cat priveste masteratul, romanii dedica studiului numai 23 ore pe saptamana, cel mai mic din Europa, la cealalta extrema situandu-se Suedia, cu o medie de 39 de ore.
Dar in cazul studiilor universitare, francezii par a fi cei mai lenesi, cu 31 de ore de studiu, iar italienii cei mai silitori, acestia consacrand invatarii in medie 38 de ore pe saptamana. Autorii studiului explica aceasta situatie in cazul italienilor prin faptul ca 76% dintre cei care au varsta sub 25 de ani continua sa locuiasca impreuna cu parintii, 90% dintre ei nefiind deranjati de aceasta situatie. In schimb, studentii germani din aceeasi categorie de varsta sunt mai putin entuziasti cu privire la acest aspect, din cei 28% care raman alaturi de familie numai 49% se declara multumiti. In ceea ce priveste modalitatile de cazare, studentii francezii sunt cei mai individualisti, numai 12% dintre ei acceptand sa imparta spatiul locativ cu altcineva.
Studentii europeni se diferentiaza si in functie de nivelul lor de trai. Daca cei mai saraci sunt romanii, care cheltuie circa 600 de euro pe luna, potrivit acestui raport, cei mai instariti sunt elvetienii, ei avand un buget mediu lunar de 1.500 de euro.
Cat despre activitatea profesionala desfasurata in paralel cu studiile, polonezii se disting prin faptul ca muncesc cel mai mult pentru a se intretine din resurse proprii, ei lucrand in medie 19 ore pe saptamana si astfel numai 44% au o conditie sociala modesta, cel mai mic procent din Europa. Cei mai dezinteresati de munca remunerata sunt studentii francezii, ei lucrand in medie numai 2 ore pe saptamana.
La capitolul repartitiei pe categorii sociale, in Franta si Spania, categoriile cu venituri modeste sunt cele mai slab reprezentate in invatamantul superior, la polul opus aflandu-se Danemarca, tara unde egalitatea de sanse este influentata cel mai putin de conditia sociala.
De asemenea, lipsa banilor este principalul obstacol in calea plecarii la studii in strainatate. Dar motivul care ii determina pe studenti sa renunte la studiile in alte tari este cel mai frecvent departarea de cei apropiati, exceptiile fiind studentii din Romania, Danemarca si Suedia, care se arata mai putin influentati de acest factor.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
