Activitatea vulcanica de pe teritoriul Indiei din prezent, si nu impactul cu un meteorit, ar fi dus la disparitia in masa a dinozaurilor, conform unui nou studiu. Mii de ani de scurgeri piroclastice din Capcanele Deccan, o regiune vulcanica din apropiere de Mumbai, ar fi eliberat in atmosfera, acum mai bine de 65 de milioane de ani, nori toxici de sulf si de dioxid de carbon care ar fi provocat disparitia in masa a dinozaurilor prin producerea unui efect de sera ce a dus la o accelerata incalzire globala, insotita de o puternica acidificare a oceanelor.
„Noile informatii de care dispunem prezinta intr-o noua lumina disparitia dinozaurilor”, sustine Gerta Keller, geolog la Universitatea Princeton si coordonatoarea acestui studiu. De mai multi ani, Keller s-a aflat in avangarda unui grup redus de oameni de stiinta care sustineau ca nu impactul cu un meteorit ar fi dus la disparitia dinozaurilor, animale care stapaneau toate ecosistemele terestre.
Conform teoriei general acceptate, un meteorit gigantic s-ar fi prabusit la Chicxulub, Mexic, ducand la ridicarea in atmosfera a unor nori grosi de praf si gaze, care la randul lor ar fi blocat caldura Soarelui, sufocand majoritatea fiintelor vii si generand o epoca glaciara care a distrus numeroase lanturi trofice.
Noul studiu „chiar demonstreaza insa ca aceasta disparitie in masa a fost provocata partial sau chiar in totalitate de Capcanele Deccan„, sustine Eric Font, geolog la Universitatea din Lisabona.
Dar pe ce se bazeaza acest studiu? In 2009 companiile petroliere, care realizau forari in apropierea coastei de est a Indiei, au descoperit straturi de sedimente bogate in lava solidificata, la aproximativ 3,3 kilometri sub nivelul marii. Keller si echipa sa au inceput sa analizeze aceste sedimente si au descoperit numeroase fosile de acum 65 de milioane de ani, din perioada disparitiei in masa a dinozaurilor.
In aceste sedimente se afla si lava care s-a solidificat dupa ce s-a scurs peste 1.600 de kilometri, din regiunea Capcanelor Deccan. In prezent, aceasta regiune vulcanica se intinde pe o suprafata de marimea Frantei, dar avea probabil o intindere similara cu cea a continentului european, in perioada de maxima activitate de la sfarsitul Cretacicului, conform lui Adatte Thierry, geolog de la Universitatea din Lausanne (Franta), care a colaborat cu Gerta Keller la acest studiu.
In cadrul depozitelor de fosile s-a remarcat o diminuare a speciilor de planton si zooplanton si de alte nevertebrate marine, in special scoici, in straturile de fosile de imediat dupa cele de lava, ceea ce indica o pierdere a biodiversitatii in cursul anilor ce au urmat unor eruptii vulcanice catastrofale. Majoritatea speciilor au disparut treptat, de-a lungul anilor, si nu imediat, asa cum sustinea teoria impactului cu un meteorit.
Echipa coordonata de Gerta Keller a descoperit indicii similare in mostre sedimentare marine provenite din diferite locuri, printre care zonele de coasta ale Egiptului, Israel, Spania, Italia si chiar din Texas. Ei au remarcat „explozia” unei singure specii de nevertebrate, Guembilitria, care a ajuns sa reprezinte 80% – 98% din masa de fosile din acea perioada, semn clar al faptului ca alte specii au disparut.
„Este vorba de un oportunist al dezastrelor”, a explicat Gerta Keller pentru LiveScience. „Este ca un gandac de bucatarie – ori de cate ori lucrurile merg prost, va aparea o specie care nu doar ca supravietuieste, dar chiar prospera”, a mai adaugat ea.
In aceasi perioada de timp au disparut si fosilele de animale si plante terestre din India, ceea ce indica faptul ca acest proces al disparitiei in masa s-a desfasurat concomitent si pe uscat si in apa.
In ceea ce priveste teoria privind impactul cu un meteorit, Gerta Keller nu exclude ca ar fi existat un astfel de impact care insa nu ar fi fost suficient pentru a produce o catastrofa la nivel global, reusind doar sa inrautateasca conditiile de viata deja imposibile pentru multe specii. Impactul cu un meteorit de dimensiunile celui cazut in Mexic nu ar fi putut produce suficient dioxid de carbon si sulf toxic comparativ cu nivelurile inregistrate in mostrele de roca.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
