Sanatatea a functionat in 2010 la cota de avarie, cu buget mult sub limita suportabila, doctori si asistente care pleaca din tara lasand multe locuri libere ce nu pot fi ocupate, pentru ca autoritatile le desfiinteaza si cu bolnavi nemultumiti ca platesc pentru medicamente „gratuite”.
Situatia din 2010 din Sanatate a fost anticipata de ministrul Cseke Attila, care imediat ce a fost validat de catre Parlament, in 22 decembrie 2009, anunta ca 2010 va fi un an foarte greu.
Bugetul pentru 2010 a fost chiar aproape egal cu cel din 2009, adica 419,6 milioane de lei. Din pacate, nu s-a luat in calcul faptul ca o importanta suma fusese deja cheltuita in 2009 in contul bugetului din 2010, astfel ca anul a inceput cu un deficit major.
In aceste conditii, strategia dominanta pentru 2010 a vizat impunerea unor masuri drastice de austeritate. Consecinta a fost alocarea a tot mai putini bani la programele nationale de sanatate, exact cele prin care bolnavii ar trebui sa primeasca tratamente gratuite.
Guvernantii au modificat, tot pentru a face economii, lista medicamentelor compensate, fapt ce i-a nemultumit pe bolnavi, unii fiind obligati sa schimbe medicatia urmata ani de zile cu alta mai ieftina, despre a carei eficienta nu stiau nimic.
Bani mai putini au fost si pentru investitii in infrastructura si in aparatura medicala, motiv pentru care mii de bolnavi au fost indrumati pentru investigatii catre clinicile particulare. Au facut-o doar cei care au avut bani, adica putini dintre romani.
Un sondaj din luna noiembrie arata ca 54% dintre romani considera situatia sistemului de ingrijire a sanatatii ca fiind proasta sau foarte proasta, doar 14% avand aprecieri pozitive. Nici medicii nu s-au simtit mai ocrotiti de sistem in 2010. Din contra, au spus ca niciodata nu le-a fost atat de rau.
In plus, salariile personalului medical au fost reduse din iulie cu 25%. Masura, care de altfel nu i-a vizat doar pe angajatii din Sanatate, ci pe toti bugetarii, nu avea cum sa stimuleze medicii si asistentele medicale, multi dintre ei alegand sa plece din tara, chiar cu riscul de a lasa multe locuri libere ce nu mai puteau fi ocupate pentru ca guvernantii au blocat angajarile.
Reducerile si blocarea angajarilor de aproape doi ani au cauzat cea mai mare catastrofa din sistem, incendiul din 16 august, de la Maternitatea Giulesti. Sase bebelusi au murit atunci pentru ca in Sectia de nou-nascuti prematuri era doar o asistenta, iar aceasta a iesit din salon pentru cateva minute. A fost nevoie de o catastrofa pentru ca Executivul sa accepte cu greu deblocarea a peste 3.000 de posturi, cu 2.000 mai putin decat ceruse ministrul Sanatatii.
Statisticile sumbre au continuat sa plaseze si in 2010 Romania in topul tarilor cu cele mai multe decese ce puteau fi evitate daca victimele erau ajutate corespunzator si la timp de sistemul sanitar. Romania are, in medie, 250.000 de decese anual, iar 50.000 dintre acestea puteau fi evitate, ceea ce inseamna ca unul din cinci romani moare, desi ar putea fi salvat.
Romania are si cea mai ridicata rata a mortalitatii infantile din UE, cu 11 decese la mia de locuitori. Tot subfinantarea a facut ca spitalele sa ramana timp de sase luni fara vaccin impotriva tuberculozei, iar aproximativ 60.000 de nou-nascuti sa nu poata fi imunizati. Ca masura de avarie, autoritatile au fost nevoite sa cumpere vaccin de la un producator strain, pentru ca Institutul Cantacuzino pierduse autorizatia de functionare.
A urmat masura de a transfera majoritatea spitalelor catre consiliile locale, luata tot pentru a reduce cheltuielile de la bugetul de stat, Ministerul Sanatatii asteptand ca acestea sa devina astfel mai eficiente. Aceasta a fost insa o miscare controversata, cativa primari sau presedinti de consilii judetene refuzand sa preia spitalele.
Un pas mare spre normalitate a fost, la sfarsit de an, lansarea versiunii centralizate a Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI). Tot in sprijinul bugetului ar urma sa vina si cresterea numarului persoanelor care cotizeaza la sistemul de asigurari de sanatate. Masura ceruta pe motiv ca din cei 21,5 milioane de oameni, doar 6,7 milioane plateau pentru serviciile de sanatate, 10,8 milioane de persoane fiind exceptate de la plata, dar considerate asigurate.
Astfel, de la 1 ianuarie 2011, pensionarii cu venituri de peste 740 de lei si revolutionarii, cu exceptia celor raniti, vor plati contributii sociale de sanatate, numarul contribuabililor inclusi astfel in baza de impozitare fiind de aproximativ doua milioane persoane. Suma ce va fi stransa de la pensionari ar urma sa fie folosita la compensarea medicamentelor si la finantarea spitalelor.
Ministerul Sanatatii a primit in 2010 un buget mai mic decat oricare alt minister al Sanatatii din UE, cei 3,9% din PIB reprezentand mai putin de jumatate din media europeana. La aceasta se adauga faptul ca in Romania sunt doar 1,9 medici la 1.000 de locuitori, adica tot aproximativ jumatate din media europeana, potrivit unei alte statistici.
Sistemul de sanatate romanesc „injust si anacronic” este de multi ani ca un vapor in deriva, la carma caruia au stat in 20 de ani 19 ministri, iar acum in 2010 a ajuns pe „punctul de a se scufunda”, dupa cum au apreciat unii medici.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
