Un tânăr originar din Vaslui a creat o tehnologie care monitorizează calitatea aerului în 12 orase din tară. Platforma face, totodată, recomandãri locuitorilor din zona unde sunt instalaţi senzori în funcţie de rezultatele măsurătorilor.
Se numeşte Alexandru Luchiian, are 35 ani şi este inginer automatist de profesie, pasionat de electronicã. Astãzi locuieşte în Cluj-Napoca, acolo unde lucreazã că IT-ist şi de unde coordoneazã proiectul „Strop de aer”, o iniţiativã cu implicare civicã ce doreşte sã mãsoare particulele aflate în suspensie PM2.5 şi PM10, sau, altfel spus, calitatea aerului. Pentru a reuşi acest lucru, Alexandru Luchiian a montat peste 60 de senzori în Bucureşţi, Cluj-Napoca, Iaşi, Albă-Iulia, Constanţa, Huedin, Braşov, Târgu Mureş, Codlea, Baia-Mare, Ploieşti, Piteşti şi Vaslui. Ideea proiectului „Strop de aer” este creşterea gradului de conştientizare şi informare, la nivelul comunitãţii locale, cu privire la existenţa aerului poluat în România, ca o problemã reală care trebuie abordată şi rezolvată. Pasionaţi de electronicã şi software, membrii echipei ”Strop de aer” folosesc tehnologia pentru a monitoriza şi a înţelege semnele pe care planeta le transmite. „Datele culese de cãtre senzori traduc schimbãrile climatice sau efectele devastatoare pe care le au factorii antropologici precum industria grea, expansiunea mega oraşelor sau supra aglomerarea cu automobile ce au ardere incompletã.
De asemenea, şi incendierea necontrolatã a deşeurilor are efecte negative pentru pãduri şi pentru mediu. Proiectul „Strop de aer” este un proiect IOT, care culege şi proceseazã datele de la senzorii ce masoarã calitatea aerului. Aceste date sunt preprocesate şi trimise prin Wi-fi, pe mai multe platforme pentru a fi disponibile online oricãrui cetãţean preocupat de calitatea aerului, dar şi pentru a fi comparate cu valorile limitã impuse de Uniunea Europeană sau pentru a estima eventualele cazuri când aerul devine periculos pentru populaţie. Cu aceastã initiativã se doreşte sã creştem gradul de conştientizare a locuitorilor din România cu privire la aceastã problemã şi sã oferim informaţii, în timp real, despre calitatea aerului de pe tot teritoriul ţãrii. În baza informaţiilor care sunt disponibile online, cât şi pe ecranul (display) al fiecãrui senzor, locuitorii sunt informaţi cu privire la anumite recomandãri în funcţie de calitatea aerului mãşurat ( ex: sã practice activitãţi fizice în aer liber). Din pãcâte, mãsurãtorile oficiale nu se pot realiza la nivel „micro”, de stradã, bloc, sau scarã şi din acest motiv dorim o implicare civicã, unde fiecare cetãţean sã îşi poate achiziţiona un senzor şi sã fie parte implicatã activ în monitorizarea călitãţii aerului pe care îl respirã.
Oricine doreşte poate monta un senzor, departe de sursele care pot influenţa mãsurãtorile, pentru a avea o imagine clarã şi palpabilã a călitãţii aerului din mediul în care trãieşte. Senzorii sunt open-source software / hardware. Cu puţine cunoştinţe de electronicã, oricine poate realiza un astfel de senzor cu un buget redus”, a explicat Alexandru Luchiian pentru Vremea Nouă. Peste 26.000 de români răpuşi anual de poluare Potrivit jurnaliştilor de la Green Report, care citeazã Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii (OMS), 4,2 milioane de morţi premature sunt provocate, la nivel mondial, de poluarea aerului – în principal prin boli de inimã, atac de cord, boală pulmonarã obstructivã cronicã, cancer de plãmâni şi infecţii respiratorii acute la copii. „Astfel, poluarea aerului este responsabilã pentru 29% din decesele cauzate de cancerul la plãmâni, 24% din decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale şi 43% din decesele cauzate de boală pulmonarã obstructivã cronicã.
„The silent killer” (ucigaşul tãcut) – cum mai este cunoscutã poluarea – pãtrunde prin nãri, îşi face drum cu uşurinţã pânã la organele interne şi omoarã 26.490 români pe an, potrivit unui raport al Agenţiei Europene de Mediu. Mai mult, raportul Institutului Naţional de Sãnãtate Publicã, realizat pentru perioada 2010-2017 şi obţinut de Hotnews.ro, arătã cã, dacã poluarea ar fi scãzut la nivelul asumat în 2010 (20 ug/m3 – concentraţia microparticulelor), bucureştenii (cei mai afectaţi de poluare la nivelul României) ar avea o speranţã de viatã mai lungã cu 4 ani. Documentul arătã cã în Bucureşţi este o asociere certã între creşterea poluãrii cu PM10 şi PM2,5 (praf) şi numãrul tot mai mare de boli grave care afecteazã bucureştenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale cãilor respiratorii superioare, accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivã cronicã”, spun jurnalişţii Green Report.
– Servicii de creare site web
