Deocamdata nimeni nu stie cum si cand se va privatiza Posta Romana. Pana atunci, datorita in primul rand proastei administrari de catre directorii si directorasii numiti in functii pe criterii strict politice, fara nicio tangenta cu pregatirea profesionala, una dintre institutiile importante ale statului o duce din ce in ce mai greu.
De-a lungul ultimilor ani, posta s-a tot restructurat la nivelul factorilor si al agentilor care deservesc ghiseele, dar in structurile centrale nu s-a intamplat aproape nimic, cel mult cadrele de nadejde ale partidelor s-au rotit intre ele.
Dupa atata restructurare pe hartie, pierderile acumulate de Posta Romana au ajuns sa-i deranjeze in special pe cei de la FMI, institutia financiara care sustine consecvent si interesat haosul din administratia si economia romaneasca de stat. Ca sa fie siguri ca isi vor primi intocmai si la timp ratele din imprumuturile nesabuite facute de guvernantii de la Bucuresti, jandarmii mondiali cer cu insistenta privatizarea postei care genereaza pierderi la buget. Ca de obicei in astfel de situatii, cei care vor plati incompetenta si prostia politrucilor infiltrati la comanda institutiei vor fi in primul rand angajatii de la „munca de jos”. Ei vor ramane fara slujbe, pentru sefi se va gasi de „lucru” in sectoarele care inca functioneaza, acestia fiind universali, multilateral pregatiti.
Drumul e fara intoarcere. Daca anul trecut se vorbea de vinderea unor actiuni (in jur de 20%) din capitalul Postei Romane, iata ca acum se doreste achizitionarea capitalului majoritar de catre un investitor privat. Ca sa fie mai atragatoare, jupanii actuali au trecut la cosmetizarea miresei. Si cum ai nostri au confundat intotdeauna restructurarea cu disponibilizarea, s-a trecut la desfiintarea unor oficii postale si, implicit, la concedierea celor care le deservesc. Uitati cat de cursiv si de convingator prezinta situatia Marcel Giurge, presedintele sindicatului maramuresean din posta:
„Posta Romana a inceput o campanie de actiuni de protest, situatia fiind generata de mai multe probleme acumulate de-a lungul timpului. In judetul Maramures ar urma sa se desfiinteze mai multe oficii postale in municipiul Baia Mare si unul in Sighetu Marmatiei. In ceea ce priveste reteaua rurala, urmeaza sa se desfiinteze toate subunitatile de tip ghiseu postal. Spre exemplu, intr-o comuna unde functioneaza un ghiseu postal cu patru oameni, din care unul lucreaza in ghiseu si trei la distribuire, urmeaza sa se desfiinteze si sa se infiinteze o agentie postala unde va lucra un singur om”.
Vedeti cat de simplu e? Nu pricepem de ce a fost nevoie de atatea sedinte de „negociere” intre liderii de sindicat si conducere, din moment ce din comisiile de restructurare fac parte si cei care ar trebui sa apere locurile de munca ale subordonatilor angajati. Daca sedintele de negociere au fost platite pe bucata, atunci da, ele au o justificare.
Asadar, restructurarea este batuta in cuie. Baia Mare ramane cu trei oficii postale: Oficiul central de pe Bulevardul Traian (langa BancPost), Oficiul nr. 9 (langa Prefectura) si Oficiul nr. 6 din cartierul Sasar. Dispar cele doua oficii situate pe Bulevardul Bucuresti (de langa Banca Unicredit, respectiv Semiluna). In Sighetu Marmatiei va fi desfiintat oficiul postal din cartierul Bogdan Voda.
In mediul rural restructurarea sau autodistrugerea sistemului postal se va face dupa criteriile prezentate de Marcel Giurge. Ca urmare a masurilor profesionale si competente, peste 150 de locuri de munca din foarte putinele existente la nivelul judetului vor fi desfiintate si fostii angajati vor deveni viitori someri pentru cateva luni. Dupa care vor fi uitati si lasati sa se descurce singuri.
In vremea asta, conducatorii politici ai judetului, atat cei alesi cat si cei numiti politic, se vor arata ingrijorati de soarta oamenilor, vor veni sa spuna ce eforturi disperate fac pentru solutionarea problemei, vor fi solidari cu sarmanul si disperatul. Apoi totul se va uita si se va putea trece la restructurarea altui sector din putinele care au mai ramas.
Asa, aplicand consecvent aceasta metoda de mare succes, a ramas Maramuresul fara minerit si metalurgie, fara ceramica si textile, fara uzine constructoare de masini si unelte, fara fabrici de mobila si prelucrarea lemnului, intr-un cuvant, fara absolut nimic.
Sursa: Grigore Ciascai