Referendumul USR: un pas în față sau doi înapoi?

În timp ce SUA se confruntă cu o creștere a manifestațiilor și violențelor provocate de grupările neonaziste, completate de nuanțele antifa și indiferența autorităților, în România nici iarba nu crește. Este o perioadă moartă, în care singurul lucru oarecum ieșit din comun se învârte, cu indulgența din oficiu, în jurul USR.

Uniunea Salvați România a organizat în perioada 7 – 13 august un referendum intern pentru a se clarifica odată pentru totdeauna care este poziționarea partidului în ceea ce privește articolul 48 din Constituție.

În cadrul referendumului, lupta s-a dat între patru tabere (a se citi ”platforme”), conduse de patru personalități cu viziuni diferite: un USR liberal, reprezentat de Cristian Ghinea; USR popular sau creștin-democrat, cu Clotilde Armand în frunte; USR moderat sau gașca lui Nicușor Dan și, în fine, un USR viu, dar cam mort, reprezentat de Vlad Alexandrescu.

Cu o prezență la vot de aprox. 80%, s-a decis: USR devine singurul partid politic din România care se opune modificării Constituției în forma propusă de Coaliția pentru Familie și primul partid care organizează un referendum de consultare a tuturor membrilor.  

Conturat în jurul luptei anticorupție și a nevoii de oameni noi în politică, proiectul USR prinde, în sfârșit, culoare și capătă, la o adică, primele trăsături ale unei identități noi și asumate.

Dacă la început scheletul partidului a fost realizat de Nicușor Dan și Clotilde Armand, marii pierzători ai acestui referendum, acum e șansa lui Cristian Ghinea și a găștii liberale să continue visul frumos al politicii românești sau să-l arunce la gunoi. 

Unii spun că e un pas în față, alții cred că rezultatul referendumului e echivalentul a vreo doi pași înapoi: devorarea liderilor și crearea unor boli adevărate pentru tratarea unui diagnostic fals. Cu siguranță vom ști mai multe după următorul referendum, care vizează colaborarea/fuziunea cu Platforma 100 a lui Dacian Cioloș și după rezultatele următorului Congres USR, moment în care se va decide conducerea partidului.

Mare vâlvă pe internet după rezultate!

”Nu mă întorc într-un partid care se poziţionează în mod oficial altfel decât am vorbit în campania electorală. Mă voi întoarce în USR atunci când convingerile mele sunt aceleaşi cu ale partidului. Dacă la un moment dat partidul reconsideră şi spune că pe această chestiune nu are o poziţie unitară, atunci da, revin în partid. În acest moment, sunt în afara USR” – Nicușor Dan, fostul președinte USR.

”USR Liberal dezaprobă faptul că fostul președinte al USR Nicușor Dan s-a pus pe sine deasupra partidului și afirmă cu tărie că USR va continua să rămână un partid al membrilor săi şi al cetățenilor și nu al unui singur om. Dezavuăm telenovela demisiei cu revenire.” – Cătălin Drulă, deputat USR.

„Nicușor Dan are loc în partid. Are un merit istoric incontestabil. Este în continuare un candidat redutabil pentru București. Păcat ca a ales acest stil de a face politică, cu demisie, răzgândeală, campanie externă. S-a lăsat dominat de frică în mai multe episoade, frica de Clotilde, frica de mine, frica de Cioloș, frica de a nu pierde controlul. A intrat într-un cerc de adulatori care l-au făcut să creadă că oricine are personalitate e un pericol la adresa sa.” – Cristian Ghinea, deputat USR, liderul platformei USR liberal.

”Baza USR, prin votul membrilor, a decis că partidul se va poziționa vizavi de inițiativa de modificare a Constituției și că această poziționare este împotriva referendumului. Da, USR rămâne organizația în care mă regăsesc. Un partid care are forța interioară de a participa la construirea României moderne.” – Dan Ivan, președinte USR Maramureș.

”Lumea e liberă, sensibilitățile oamenilor sunt variate, iar spectrul politic mai are locuri neocupate: există în mod clar o nișă urbană căreia i se adresează noul USR. Vom vedea la următoarele alegeri cât de mare este ea.” – Adrian Papahagi, eseist, fondatorul partidelor politice PMP și M10.

”USR a comis paricidul final. Boicotarea unui referendum restrânge dreptul constituțional al tuturor cetățenilor, minoritari și majoritari, la liberă exprimare. E iliberal și anti-democratic să interzici dreptul la liberă exprimare pentru trei milioane de români.” – Mihail Neamțu, intelectual conservator, fondatorul partidului Noua Republică.

”E clar că partidul care și-a propus, modest, să salveze România, a reușit ceva onest: să iasă din ambiguitatea doctrinară (specifică, din păcate, mai ales partidelor ”vechi”). Acum, printr-un referendum intern care se opune unui referendum național, așa cum e prevăzut de actuala Constituție, aripa socialistă din această nouă formațiune a câștigat partida (și probabil partidul).” – Teodor Bacnoschi, diplomat, fondatorul partidului politic PMP.