RECONVERSIE LA COADA OII – Primaria din Baiut si-a trecut in subordine sute de oi si porci

Primarul din Baiut cocheteaza cu ideea de a fi cioban, ba chiar a investit intr-o stana de oi care isi desfasoara activitatea in subordinea sa, la primarie! Inedita afacere a fost deschisa pentru a le da de lucru fostilor ortaci disponibilizati, care altfel erau tentati sa plece din localitate. Intr-un an, de cand au pus pe roate mica ferma din subordinea administratiei locale, autoritatile au prins gustul afacerii, iar acum vor sa se extinda. In aceasta primavara au achizitionat si vreo 25 de porci iar pentru lunile urmatoare e prevazuta si cumpararea unor vacute de lapte.

Reconversia gandita de autoritati a dat roade. Localnicii au locuri de munca, in timp ce animalele “din subordinea” primariei se inmultesc vazand cu ochii. Numarul oilor de la stana au ajuns de la 220 la 330 si, iar fostii mineri, precum si primarul, seful serviciului si ciobanii se declara multumiti de ideea avuta, chiar daca multa lume face glume pe seama lor.

Primul gospodar Baiut, Mihai Ceteras, a relatat pentru eMaramures ca ferma e amenajata intr-o constructie veche a minei care a functionat in comuna si ca pentru amenajare s-a folosit de fonduri de la APIA. Acum se asteapta o noua transa de fonduri pentru modernizare si pentru a se achizitiona 20 de vaci de lapte. Primarul sustine ca totul a pornit de la ideea de a-i ajuta pe localnici sa munceasca in localitate.

“Noi, anul trecut, am vandut pe piata si ne-am orientat. Mielul era cu 130.000 lei kilogramul, noi l-am dat cu 90.000. Branza era cu 150, noi am dat cu 100. Am incercat sa ajutam si populatia, pentru ca ii ferma comunei”, spune primarul Ceteras.

In plan e prevazuta angajarea a 13 oameni la stana, relateaza, la randul lui, administratorul societatii din subordinea primariei, Cazimir Vaum. El spune ca firma a fost numita Baiuteana SRL si ca se vrea sa se scoata profit. “Oile batrine si cele neproductive s-au vandut si cu banii am luat scroafe cu purcei. Acum se vede diferenta dintre oile de aici si cele aduse prima oara. Cele nascute aici sunt mai robuste. Din turma de 330, doua sute sunt acum ‘made’ in Baiut”, sustine el.

Comuna Baiut a suferit foarte mult dupa inchiderea mineritului. Practic, in afara de scoli si de institutiile publice, la care se adauga doua-trei magazine, in localitate nu misca nimic. Tinerii au preferat sa mearga la munca peste hotare – fie in minele din diverse colturi ale lumii, fie pe santiere din Occident.
Sursa: Alexandru Ruja