Vezi VIDEO
OTV si Antena 3 au inregistrat cele mai multe greseli de folosire a limbii romane in emisiunile pe care le-au difuzat intre 1 si 30 iunie, tendinta generala fiind una de scadere masiva a numarului de erori la posturile radio-TV, comparativ cu monitorizarea precedenta, din 1-30 aprilie, potrivit CNA.
In perioada 1 – 30 iunie au fost monitorizate 12 posturi de televiziune (Antena 1, Antena 3, B1 TV, Kanal D, N24 Plus, OTV, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV, TVR 1, TVR 2, TVR Cultural) si doua posturi de radio (Radio Romania Actualitati si Europa FM). O echipa a Institutului de Lingvistica „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Romane, coordonata de Rodica Zafiu, a monitorizat in special emisiunile de stiri si dezbateri difuzate de aceste posturi. In total, au fost monitorizate 300 de ore de programe.
Potrivit lui Rasvan Popescu, presedintele Consiliului National al Audiovizualului (CNA), s-a constatat ca, in comparatie cu ultima monitorizare, realizata in perioada 1 – 30 aprilie, posturile de televiziune si radio au inregistrat, intre 1 si 30 iunie, scaderi semnificative in privinta numarului de greseli de folosire a limbii romane.
„Avem vesti bune. Din analiza ultimelor monitorizari rezulta faptul ca numarul de greseli pe luna la principalele posturi TV si radio este in scadere semnificativa. Este prima data cand avem o asa scadere a numarului de greseli de limba. Cred ca eforturile CNA incep sa dea rezultate”, a spus Rasvan Popescu, presedintele CNA, marti, intr-o conferinta de presa.
Potrivit lui Popescu, CNA a inceput sa monitorizeze posturile de radio si televiziune in privinta corectitudinii limbii romane din toamna lui 2007. „S-au desfasurat cam trei secvente de monitorizare in fiecare an. Ca orice proiect multianual a avut nevoie de timp ca sa inceapa sa dea rezultate. Am aplicat sanctiuni anul trecut si am aplicat somatii in primavara. De data aceasta nu este cazul, pentru ca toti parametrii sunt in scadere”, a spus Popescu.
El considera ca o alta cauza pentru numarul scazut de greseli de limba este si atentia sporita a presei scrise pe acest subiect. „Atentia deosebita pe care a dat-o presa scrisa acestui subiect (monitorizarilor CNA cu privire la corectitudinea limbii romane, n.r.) a contribuit la o mai mare atentie a televiziunilor si radiourilor. Presa scrisa a reflectat mai pe larg acest program al nostru decat posturile de televiziune si radio”, a spus Rasvan Popescu.
Potrivit presedintelui CNA, TVR 1 a inregistrat o scadere a numarului de greseli de la 75 (in perioada 1 – 30 aprilie) la 47 (in perioada 1 – 30 iunie), Antena 1 – de la 56 la 35, Realitatea TV – de la 78 la 46, Prima TV – de la 61 la 41, B1 TV – de la 74 la 38, OTV – de la 112 la 67, Kanal D – de la 58 la 33, N24 Plus – de la 64 la 39, iar Radio Romania Actualitati – de la 21 la 12.
In mod concret, potrivit monitorizarii, cele mai multe greseli de folosire a limbii romane s-au inregistrat la OTV (67 de greseli) si Antena 3 (62 de greseli). Ele sunt urmate de posturile TVR 2 (57), TVR1 (47), Realitatea TV (46), Prima TV (41), N24 Plus (39), Pro TV (39), B1 (38), Antena 1 (35), Kanal D (33), TVR Cultural (27).
Pe de alta parte, in cazul radiourilor monitorizate, la Radio Romania Actualitati s-au inregistrat 12 greseli de folosire a limbii romane, iar la Europa FM – 21.
Rodica Zafiu, cea care a coordonat monitorizarea, a spus ca bilantul este „pozitiv”, dar sunt unele probleme care „persista”.
Potrivit acesteia, s-a constatat persistenta ingrijoratoare a unor erori elementare. Printre acestea se numara greselile de ortografie, aparute in textele scrise pe ecran (titrari). Unele privesc folosirea cratimei: „Daca ne i-a si din astia” (corect: „ia”), „Alcoolul ia luat mintile” (corect: „i-a luat”).
Greseli elementare apar si in scrierea cu „i”/ „ii”, la final de cuvant. Erorile de acest tip au fost la fel de numeroase ca in etapa precedenta de monitorizare si au aparut, ca si atunci, la formele verbale de persoana a II-a singular – „il sti?” (corect: „stii”), „sa vi sa iei si tu” („sa vii”) -, dar si la pluralul substantivelor – „ministri faceau angajari” (corect: „ministrii”).
Dintre rostirile gresite, unele nu pot fi explicate prin graba sau neatentie, ci sunt semne ale lipsei de cultura, potrivit monitorizarii. La aceasta categorie se incadreaza „standardele” (corect: „standardele”), „statele de plata” (corect: „statele de plata”), „tranverseaza” (corect: „traverseaza”).
Asa-numitul dezacord intre subiect si predicat, manifestat in folosirea formei de singular a verbului cu subiect la plural, este o particularitate populara si regionala condamnata constant de normele limbii literare: „Autoritatile incercau sa faca si ele ce poate” (corect:”pot”), „sa nu circule fara dotarile obligatorii care ii pot proteja si le poate chiar salva viata” (corect: „pot”); „deputatii din comisia de munca a adoptat” (corect: „au adoptat”).
Folosirea semiadverbului restrictiv „decat” in absenta negatiei verbale este o manifestare, foarte raspandita in ultima vreme, a vorbirii neingrijite: „tinand cont ca ti-am aratat decat materialul” – corect „nu ti-am aratat decat materialul” sau „ti-am aratat numai/ doar materialul”.
Gresita este si utilizarea secventei „ca si” in structuri comparative de inegalitate: „Ciupercile sunt mai scumpe ca si carnea de pui” – corect „mai scumpe decat carnea de pui”.
Folosirea incorecta a prepozitiilor poate fi ilustrata de doua constructii in care apare substantivul „telefon”: „il avem si pe George Vulcanescu pe telefon, n-a putut sa fie alaturi de noi” (corect: „la telefon”); „suntem in telefon cu un senator PDL” (corect: „suntem in convorbire telefonica cu…/ vorbim la telefon cu…”).
Greseala cea mai raspandita, cu zeci de aparitii, inregistrata la toate posturile monitorizate, consta in utilizarea fara prepozitia „pe” a pronumelui relativ „care” cu functie de complement direct: „asigurarile astea care le platesc pentru pensii angajatii” (corect: „pe care le platesc”); „si eu sunt realizator de emisiuni, care le fac zilnic” (corect: „pe care le fac zilnic”).
In domeniul punctuatiei, monitorizarea semnaleaza aparitia gresita a virgulei intre subiect si predicat: „Sebastian Vladescu, a declarat”, „Respingerea motiunii de cenzura, nu este neaparat un motiv de bucurie”.
Persista abaterile de la regulile de acord al numeralelor: „dupa doisprezece clase” (corect: „douasprezece”); „doispe mii de lei noi”, „doisprezece mii de oameni”, „doisprezece mii de metri cubi pe secunda”, „peste doisprezece mii de metri” (corect: „douasprezece mii”).
Formele hibride de indicativ imperfect „vroiam”, „vroia”, „vroiau” etc., folosite in locul celor corecte, fara „-r-” in radical – „voiam”, „voia”, „voiau” etc. – sunt inca frecvente la aproape toate posturile monitorizate.
O greseala foarte raspandita este inlocuirea formelor adverbiale „maximum” si „minimum” cu acelea ale adjectivelor corespondente, „maxim” si „minim”: „peste o ora jumate, maxim doua” (corect: „maximum”). Forma „maxim” este folosita gresit si in locutiunea adverbiala „la maxim”, in loc de „la maximum”: „motoare turate la maxim”.
Intre greselile lexicale, frecventa este asocierea verbului „a se scumpi” cu substantive ca „pret” sau „taxa” (care „nu se scumpesc”, ci „cresc”): „daca pana la urma pretul gazelor se scumpeste sau nu” (corect: „daca pana la urma pretul gazelor creste sau nu/ daca pana la urma gazele se scumpesc sau nu”).
Abateri mai putin frecvente privesc topica adverbului „mai” – „nu mai m-am dus la vot” (corect: „nu m-am mai dus la vot”), utilizarea conjunctiei compuse „ca sa” in locul lui „sa” – „aicea as vrea ca sa vorbim putin” (corect: „aici as vrea sa vorbim putin”), precum si anumite constructii prepozitionale ale verbului – „si va puteti foarte usor contacta cu ea” (corect: „si o puteti contacta foarte usor”).
Potrivit monitorizarii, pot fi puse pe seama neatentiei si a neglijentei cateva tipuri de erori, totusi suparatoare: greseli de tehnoredactare, omiteri, adaugari sau inlocuiri de litere – „santajarea unui primar aradean”; „sa-ti preleveze organelle”, „presedinete”, „Decizia Tribunalulu Bucuresti”; abrevierile improprii: „idol pt colegii sai de celula”; juxtapunerea cuvintelor, in „stil telegrafic”: „purtator de cuvant Henri Coanda” (corect: purtator de cuvant al aeroportului „Henri Coanda”); repetitii la mica distanta: „m-au intrebat tot felul de intrebari despre Romania”, „Ai si noutati noi”; „sa asigure siguranta maxima a caselor noastre”; contaminari de expresii, asocieri ilogice: „marile minti cenusii” (corect: „marile minti/ marii ganditori” – expresia la care s-a gandit vorbitorul a fost, probabil, „materie cenusie”).
Urmatoarea monitorizare a CNA privind corectitudinea folosirii limbii romane la posturile de televiziune si radio este realizata in luna septembrie, urmand sa fie facuta publica in octombrie, a mai spus Rasvan Popescu.
Totodata, CNA intentioneaza sa continue acest program de monitorizare in anul 2011. „Vom incerca sa-l dezvoltam, in asa fel incat monitorizarea sa fie permanenta si nu periodica, cum se intampla acum”, a explicat Popescu.
Sursa: I.O.
– Servicii de creare site web
