Puterea și nesimțirea din fotografii

Mă topesc după fotografiile vechi! Și după cele mai noi. Le colecționez cu plăcerea nebună a nostalgicului care vrea să-și aleagă perioadele și locurile în care să plonjeze pe neașteptate. Privesc uneori ore întregi la o fotografie a unui italian imortalizată la Milano prin 1931. Pe margine, cu o peniță subțire, cel din imagine a caligrafiat un mesaj: ”A Gigi Nenivoc, un amichevole ricordo! Enrico, luglio 1931”

Enrico (indescifrabil) poartă cravată și o frizură pieptănată cu cărare, iar la piept are o batistuță cu toate cele patru colțurile la vedere. Pe fondul sepia al fotografiei îngălbenite de timp, batistuța a rămas de un alb țipător. De cîte ori o văd, îmi zboară gîndul și la batistuțele lui Rareș Bogdan, la mulțimea de culori care îi acompaniază în țipătoarele și grosolanele sale explozii actoricești. Nu știu cine a fost Enrico din fotografia realizată în atelierul lui V. Aragozzini din Milano. Nu știu ce s-a ales din Regina Elena, soția lui Vittorio Emanuele, aflată și ea într-o fotografie alb negru, din care lucesc cîteva șiraguri de perle. Probabil, cineva de la curtea regelui a obținut fotografiile celor doi cu semnătură olografă. Eu le-am cumpărat dintr-un tîrg de vechituri și le păstrez lîngă o lampă rusească. Parcă aș sta lîngă Columna lui Traian și aș privi spre Piazza Vittorio Emanuele II, cu soarele puternic lunecînd peste statuile de marmură albă peste care, uneori, am impresia că zboară capul de Bulă al lui Mussolini. Nu sunt decît niște fotografii atinse de timp, în care citesc cîte o perioadă și un loc, un om și o epocă și cîte o trecere dincolo de orizontul timpului.

Știindu-mă pasionat de fotografii, un prieten mi-a trimis două imagini surprinse la Bruxelles. Probabil că sunt postate chiar de către lăudăroșii din fotografii. Dintr-o dată, mi s-a părut că în imaginile din Grand Place se vede România cum sfîrîie pe grătar! Grand-Place este una dintre cele mai frumoase piețe din Europa și din lume. Piața Navona, Piața San Marco, Place Vendome, Grand Place sunt cele mai armonioase locuri rămase peste secole. În jurul celebrului patrulater alcătuit din clădiri vechi din inima Bruxelles-ului, se întind străduțe întortochiate cu restaurante pline ochi, cafenele vechi și magazine de suvenire. Dacă priviți cu atenție în profunzimea celor două imagini, puteți observa ghirlandele de pe pereți. În ambele imagini sunt aceleași decoruri de sărbătoare. Probabil că aerul de Crăciun a năvălit și peste cîrciumioarele din Grand-Place, unde reprezentanții neamului s-au adunat „să dezbată politica europeană” a țărișoarei noastre. De bună seamă că l-ați observat pe Mircea Hava, fostul primar de Alba Iulia, care s-a săturat de primărit și a ales să-și dedice un mandat unei vacanțe politice europene. Cu al său salariu de 7.000 de euro pe lună, fostul primar își poate acoperi aminitirile din perioada de reconstrucție a cetății Alba Carolina. Alaturi de dînsul, rîde ca un șoșon în ploaie Vasile Blaga, europarlamentar român cu aceeași față de vameș chefliu și descurcăreț. După celebrul prânz cu Videanu și Radu Berceanu de la niște alegeri trîntite, a servit și el o altă masă în Grand-Place! Cine șade în spatele său, în picioare, cu mîna pe umerii celui despre care se spune că învîrte și Remar-ul lui Călin Mitică și afacerile de la Oradea și pînă la Cluj și căruia, după mărturisirea Elenei Udrea, i-au fost predați cei 800.000 de euro pentru campania electorală a PD-ului? Nimeni altcineva decît noua vedetă a liberalilor democrați, trompetul președintelui Iohannis și descurcărețul Clujului! Cu gura prelungă, ca o tăietură de brici, șade Rareș Bogdan care s-a mutat de pe umerii lui Vasile Blaga și pe cei ai lui Emil Boc, regele autorizațiilor de construcție cu cîteva nivele în plus. Emil Boc, pe cît de mic pare în fotografie, pe atît de multe clădri P+n a risipit prin Cluj-Napoca pentru prieteni și clienți! Lîngă Rareș Bogdan, șade Gheorghe Falcă și el cu o gură și mai mai lată, din care se revarsă numai bucurie și fericire. Pe fetele tuturor mesenilor se poate citi o împlinire sub care trebuie să se ascundă și puțin din nefericirea poporului roman.

Încercați să vă imaginați un crîmpei de politică externă a României, o fărîmă de proiect conceput de Mircea Hava și de Vasile Blaga și un sacrificiu pentru țară făcut de Rareș Bogdan și de Gheorghe Falcă! Si cînd îl veți găsi, pupați-le mîinile și jucați tontoroiul pe străzile Bucureștilor și în Piața Victoriei!

Imaginile de la Bruxelles arată ca niște fotografii de familie ale clanului PD din PNL, făcute în străinătate, unde marilor beneficiari ai politicii catastrofale din țară li se rupe și li se bălăngăne. Nu-i văd nici diasporenii storși de muncă și rămași cu votul dat, nu-i vede nici Klaus Iohannis ca să le arate obrazul, nu-i vede nici presa, nici familia, nici Avram Iancu, nici Maniu, nici badea Gheorghe.

Din imagini lipsește doar Traian Băsescu, aflat probabil în restaurantul vecin. Lipsește și Adriean Videanu, plecat la Monte Carlo sau în St Martin, noul loc de refugiu al beizadelelor și tunarilor din România. Dar dacă strîngeți pleoapele și îndreptați privirea spre baza celor două fotografii, veți vedea că acești crai ai politicii românești reuniți în două fotografii din care rînjesc către țară se bucură totuși de aprecierea Elenei Băsescu, trecută și ea prin aceleași locuri. Și încă mai sunt semne de apreciere din partea altor 1.333 de români, probabil votanți devotați ai acestora, fericiți că aleșii neamului beau și mănîncă la Bruxelles și în numele lor și al poporului român.

Privirile lui Vasile‎ Blaga și Rareș Bogdan încep să exprime două cuvinte și în limba franceză. Parcă glăsuiesc în cor:
– Bonjour, popor! Merci că ne-ați ales!

Cornel Nistorescu / Cotidianul.ro