Trei detinuti din penitenciarul Jilava de la Bucuresti si tot atatia din cel de la Satu Mare vor dresa, in urmatoarele doua luni, cate un caine comunitar, in primul astfel de program din Romania, pe care penitenciarele vor cauta sa il extinda.
Alexandru, Iulian si Ionut, trei tineri cu varste de 27-28 de ani, detinuti in sistem deschis la Jilava, au venit marti la un club de dresaj din Capitala, unde au cunoscut cei trei caini de talie medie dintr-un adapost, de „educatia” carora se vor ocupa in perioada urmatoare.
Prima lectie a avut loc alaturi de dresori calificati, care le-au explicat celor trei detinuti ce au de facut, iar acestia si-au botezat noile animale de companie Sasa, Amy si Buba.
Lectiile de dresaj din urmatoarele doua luni vor avea loc la club, de doua ori pe saptamana, iar la final „perechile” vor sustine un examen, cei trei tineri avand astfel posibilitatea de a obtine un atestat de asistent dresor. Cateii, la randul lor, vor fi oferiti spre adoptie.
Initiatorii acestui prim proiect de terapie asistata de animale pentru persoanele private de libertate in Romania sunt Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP), Asociatia Portico din Capitala, Asociatia Angel Dog din Satu Mare, Ringstar Club Dresaj din Bucuresti, alaturi de specialisti de la Facultatea de Psihologie a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde se fac cursuri ce au ca obiect aceasta forma de terapie.
Directorul general adjunct al ANP, Catalin Claudiu Bejan, a spus marti, la conferinta de presa organizata la clubul de dresaj, ca Administratia Penitenciarelor ar dori, dupa incheierea etapei pilot a proiectului, extinderea acestuia la nivel national si derularea lui in mod constant, fiind insa nevoie pentru asta de sprijinul administratiei locale si al agentiilor guvernamentale.
La randul ei, reprezentanta ANP Dana Cenusa a subliniat ca acest tip de programe, care se desfasoara de zeci de ani in Europa de Vest si SUA, „nu sunt programe pentru entertainment-ul detinutilor, sa le treaca mai repede perioada de detentie”, ci sunt facute pentru ca, la sfarsitul acestei perioade, ei „sa se intoarca in societate altfel decat au intrat in penitenciar”.
„Toti detinutii, cu foarte putine exceptii, ies intr-o zi din penitenciar”, a mai subliniat Cenusa, comentand faptul ca multi oameni sunt socati cand afla de sistemul deschis de detentie, in cadrul caruia cel privat de libertate poate sa iasa din stabiliment pentru a merge la un serviciu sau a fi implicat in alte activitati, dar nu se gandesc la ziua in care respectivul va fi eliberat si va trebui sa se reintegreze. Ea a mai explicat ca fostilor detinuti le va fi mai greu sa se angajeze, o idee buna pentru ei fiind sa invete o meserie de nisa, ca cea de dresor.
Activitatile pentru detinuti ar putea contribui si la solutionarea problemei cainilor comunitari, considera Dana Cenusa. „Avem 35 de penitenciare, avem spatii, detinutii pot invata sa ii dreseze, sa ii ingrijeasca. Trebuie sa vrea primariile oraselor unde sunt penitenciare”, a spus reprezentanta ANP.
Cainii comunitari inclusi in proiectul-pilot ar putea sa-si gaseasca mai usor stapani, dresajul axandu-se pe socializare si adaptarea la viata intr-o familie, dupa cum a precizat Szabo Zoltan, de la Asociatia Angel Dog din Satu Mare.
De asemenea, animalele pot fi dresate si pentru asistarea unui copil sau batran, a adaugat reprezentantul Asociatiei Portico Florian Fugasin, precizand ca asociatia a avut astfel de proiecte. Astfel, la Dogtown, adapostul asociatiei, aflat pe un teren de peste 20 de hectare, sunt adusi caini de la adaposturile primariei, pentru a fi ingrijiti, dati spre adoptie, dar si implicati in astfel de activitati sociale.
Detinutii care participa la proiectul de terapie asistata de animale, selectati de specialistii de la ANP, au studiile liceale finalizate, nu executa condamnari mari si se apropie de sfarsitul perioadei de detentie, a precizat Bejan. Totodata, fiind detinuti in sistem deschis, ei au mai participat la diverse activitati, unul lucrand la un moment dat ca insotitor pentru o persoana cu handicap.
Alexandru, Iulian si Ionut aminteau, de altfel, ce au mai facut in timpul detentiei, de la cursuri de frizerie sau de calculator, la a merge in scoli sa vorbeasca elevilor despre violenta sau droguri.
„Se desfasoara multe activitati la Jilava, dar trebuie sa fii selectat, trebuie sa ai un comportament foarte bun”, a spus Iulian. Nu s-a gandit sa se faca dresor, dar ar vrea sa-si ia un caine cand se intoarce acasa.
Potrivit Alinei Rusu, conferentiar universitar doctor la Facultatea de Psihologie de la Babes-Bolyai, „sunt date care arata ca si doua-trei sedinte de terapie cu animale pot imbunatati calitatea vietii”.
In urma desfasurarii proiectului-pilot, vor fi masurate efectele interactiunii dintre detinuti si caini, pentru a determina cum au fost influentate atitudinile prosociale, nivelul stimei de sine, de multumire fata de viata, abilitatile emotionale si capacitatea de procesare si exprimare a emotiilor ale celor dintai, a mai explicat Rusu. „Un caine nu va judeca niciodata persoana institutionalizata, ci va interactiona la momentul prezent„, a mai spus aceasta. Proiectul-pilot este sustinut financiar de ONG-urile participante si din sponsorizari.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
