Circa o treime din productia nationala de ciuperci de cultura provine din Salaj, potrivit estimarilor specialistilor in domeniu, in judet functionand si cel mai mare producator de ciuperci din tara.
Conform datelor detinute de Directia Agricola Salaj, in judet se produc anual circa 7.000 de tone de ciuperci, in vreme ce productia anuala la nivel national este estimata de reprezentantii Asociatiei Nationale a Producatorilor de Ciuperci din Romania (ANPCR) la circa 20.000 de tone. Speciile de cultura sunt: Agaricus Bisporus (Campignon) si Pleurotus Ostreatus (Pastrav de fag).
„La nivel national eu estimez productia la circa 20.000 de tone cel putin, anual, si cred ca estimarile mele sunt relativ corecte pe baza cantitatii de compost introdusa in tara”, a declarat miercuri, pentru Agerpres, Eugen Bajenaru, presedintele ANPCR.
El a adaugat ca Salajul este pe primul loc la productia de ciuperci de cultura. „In ceea ce priveste productia de ciuperci de cultura, judetul Salaj este pe primul loc, fara discutie si asta datorita unor producatori precum Boglar Champ, Iazul V&V sau Modi Tur Trans. Mai sunt si alti producatori, care nu sunt mici. Au 10-12 spatii de productie cu circa 100 de tone pe luna, productii care, dupa parerea mea, sunt foarte foarte mari. Adica sa faci trei tone de ciuperci pe zi nu este usor. Trebuie un management foarte bun de productie si o tehnica superioara de vanzari. Trebuie o legatura serioasa cu retaileri si o capacitate de distributie pe masura productiei”, a precizat presedintele ANPCR.
Compania Boglar Champ este, potrivit presedintelui ANPCR, cel mai mare producator national de astfel de ciuperci, cu o productie anuala de circa 5.000 de tone. „Boglar Champ este cel mai mare la nivel national. Firma produce cel putin 400 de tone pe luna, dupa parerea mea, ceea ce inseamna circa 5.000 de tone anual. El este de departe cel mai mare producator. Chiar si-a marit acum capacitatea de productie. Mi-e greu mie sa estimez productia pe care o face, dar dupa capacitatile de productie pe care le are in Zalau si Nusfalau cred ca produce lunar in jurul a 400 de tone”, a conchis Eugen Bajenaru.
Sursa: Agerpres