In prima sa zi de viata, romanului i se pune la mana un numar de identificare si in carca o datorie de 4.570 de euro. Numai creditorilor din afara tarii le datoram aproape 100 de miliarde de euro, cam cat era datoria totala in anul 2008. Din cand in cand, niste baieti destepti si niste politicieni, de fiecare data aceiasi, apar la televizor si ne explica lucruri despre adancirea gradului de indatorare, linistindu-ne, ca niste invatatori rabdatori cu novicii. Ni se spune ca e vorba de criza economica mondiala, ca a trebuit sa ne imprumutam, dar ca am reusit sa ne stabilizam macroeconomic, ca n-avem de ce sa ne ingrijoram – uite cat ne-a crescut tensiunea mica! -, ca desi suntem datori “doar” cu peste 35% din PIB (pentru comparatie, in 2006 datoria era de 12,4% din PIB) si ne situam pe locul 10 in topul tarilor europene care si-au marit datoria publica, avem in BNR rezerve de valute si aur de peste 37 de miliarde de euro.
Insa cel mai important lucru care ni se spune este ca suntem pe crestere economica, ca am iesit din recesiune si ca, daca tot se apropie alegerile, bugetarilor li se va mai inapoia o parte din lefurile taiate din cauza crizei financiare. Dar cat de acoperite sunt in realitatea economica aceste anuntate masuri guvernamentale si, daca nu sunt, ce masuri ar trebui promovate pentru a reporni motorul economiei?
„Daca discutam in termeni reali, nu politici sau iluzorii, afirmatiile acestea sunt amendabile. Anul trecut am iesit din recesiune, dar asta nu inseamna decat ca am avut o crestere comparativ cu doua trimestre anterioare, care au fost foarte proaste. Aceasta crestere s-a bazat pe export si pe productia agricola, deci ceea ce ne-a dat bunul Dumnezeu”, a explicat Stefan Gonczi, doctor in stiinte economice.
Cine tracteaza economia maramureseana?
Iesirea din recesiune a fost posibila pentru ca „mai jos de pamant nu aveam unde sa cadem”. De exemplu, in Maramures, desi se vorbeste despre crestere economica, productia industriala a fost in 2011 putin mai buna decat in cel mai prost an din ultimul timp, 2010.
„Comparativ cu 2010, anul trecut, indicele de crestere al volumului fizic al productiei industriale a fost in Maramures de doar 1,6%, sub nivelul mediu pe tara (5,6%). In economia judetului se constata o modificare structurala semnificativa, prin disparitia industriei grele (miniera, metalurgica, constructii de masini etc.), cifra de afaceri este realizata de sectoarele secundare (productia de mobilier, produse textile, prelucrarea lemnului)”, a precizat directorul Directiei de Statistica Maramures, Vasile Pop.
Tractata de industria lemnului, economia Maramuresului e dependenta, in mare masura, de contractele cu un mare concern suedez de fabricare a mobilei, o eventuala retragere a acestuia de piata locala putand declansa o problema pentru care, in acest moment, nu exista nicio rezolvare.
„In structura totala a judetului, fabricarea mobilei detine o pondere de 32,2%, iar prelucrarea lemnului – 9%, asadar peste 41% din economia maramureseana se bazeaza pe industria lemnului. Ponderea echipamentelor electrice este de 23,5%, a industriei alimentare – 7,1%, produse din cauciuc si mase plastice – 5,1%, industria constructiilor metalice si a produselor din metal – 3,9%”, a mentionat seful Directiei de Statistica Maramures.
Balanta comerciala: ce exportam, ce importam
Cresterea economica anuntata nu pune in balanta faptul ca Romania are inca un deficit de 5,7 miliarde de euro intre exporturi si importuri. De ce e importanta ponderea exporturilor? Pentru ca acum, cand exista riscul reintrarii in recesiune, importurile excesive au consecinte sociale si economice negative (scaderea productiei autohtone, somaj).
Desi nu ne-ncalzeste prea mult, in Maramures s-au incasat anul trecut mai multi bani din exporturi, decat s-au dat pe marfurile importate. Si la acest capitol, meritul principal apartine industriei lemnului.
„In primele zece luni din 2011, Maramuresul a exportat marfuri de 658 de milioane de euro si a importat de 523 de milioane de euro – avem un sold pozitiv, cu 35 de milioane de euro mai mare fata de cel din anul 2010. Cele mai mari exporturi sunt de mobila (35,1%, adica 231 de milioane de euro), produsele din lemn (8,3%, adica 54,7 milioane de euro), apoi de masini, dispozitive mecanice, aparate si echipamente electrice (32,8%, adica 216 milioane de euro) si materii si articole textile (6,9%, adica 45,3 milioane euro)”, a declarat Vasile Pop.
Tot anul trecut, in Maramures au fost importate dispozitive mecanice, aparate si echipamente electrice (39,1% – in valoare de 204,5 milioane euro), textile (12,1% – 63,5 milioane euro) si materiale plastice si din cauciuc (11,5% – 60,3 milioane euro). Statistica demonstreaza ca Maramuresul ar fi putut inregistra un sold pozitiv al balantei comerciale mai mare, daca ar fi profitat de boom-ul agriculturii si ar fi importat mai putine produse agroalimentare, axandu-se pe productia interna.
„Continuam sa importam produse agroalimentara in valori destul de mari fata de ce exportam. De exemplu, la animale vii si produse animale am facut importuri de 13,3 milioane euro si am exportat de 2,3 milioane de euro, la produse vegetale importurile sunt de 8,1 milioane euro, iar exporturi de 1,3 milioane, la produse alimentare, bauturi si tutun, importuri de 6,8 milioane euro, exporturi de 1,6 milioane. Problema e ca importam exact produsele agricole la care Romania a avut o productie foarte buna in 2010”, a precizat Vasile Pop, directorul Directiei de Statistica.
Cine si cat mai investeste in Maramures?
Radiografia macroeconomiei “stabilizate” indica si o scadere a investitiilor. Daca investitiile straine au ajuns anul trecut la cel mai mic prag din ultimul deceniu, scazand de cinci ori in cei trei ani de criza, pana la 2 miliarde de euro, nici investitiile autohtone n-au fost semnificative. In Maramures, in pofida unei cresteri infime a investitiilor, cea mai mare parte a acestora au fost facute, nu de privati, ci de stat, insa in domenii care nu genereza crestere economica.
„Investitiile au crescut foarte putin fata de anul 2010, cu 3%, insa, de pilda, constructiile au inregistrat un regres – suntem sub nivelul nivelul mediu pe tara. Sunt cu 9,2% sub nivelul anului 2010, an in care s-a investit in constructii mai putin cu 15% fata de 2009! 63% din valoarea investitiilor facute in 2011 au fost in utilaje si mijloace de transport. Pe sectoare… nu s/a investit in sectoare productive: 30% din investitii au fost in administratie publica si aparare, 7,5% in comert, 2,8% in invatamant, 2,6% in transporturi”, a declarat directorul Directiei de Statistica Maramures.
In Maramures, regresul economic se reflecta si in continuarea scaderii numarului de angajati (cu 585 mai putini decat in 2010), tendinta care continua si in acest an prin disponibilizarile de la Romplumb (560 de angajati). La 100 de salariati, Maramuresul are 135 de pensionari, plus alte categorii inactive. In fine, maramuresenii au printre cele mai mici remuneratii din tara.
„Din cauza configuratiei ramurilor producatoare, in anul 2011 salariul mediu brut in Maramures a fost de 1.477 de lei, cu 33% sub nivelul mediei pe tara (2.209 lei)”, a precizat Vasile Pop.
Ce prevede bugetul aprobat de Parlament?
Dupa radiografia economiei reale, atat de diferita de cea enuntata linistitor de politicienii puterii, pentru a intelege posibilitatea si modalitatea prin care s-ar putea pune in practica vreuna dintre promisiunile electorale de crestere a salariilor bugetarilor, reducere a CAS-ului sau a TVA-ului, trebuie sa intelegem cum s-a format bugetului statului.
„Bugetul aprobat de Parlament se bazeaza pe un deficit bugetar de 1,9%, ceea ce reprezinta circa 4 milirde de euro, pe o cota unica de impozitare, acel 16%, si pe estimarea incasarii a 3 miliarde de euro din TVA (a carei cota va ramane nemodificata in 2012), pe aceleasi salarii si pensii ca in 2011, si pe investitii in valoare de 38 de miliarde de euro. Toata constructia bugetara a fost gandita pentru evitarea risipei. Un singur exemplu: s-a stipulat ca niciun coordonator de credite finantat integral de la stat nu poate sa mai cheltuie veniturile suplimentare pe care le-ar realiza, acestea urmand sa fie virate in bugetul centralizat al statului. De aici plecam! Acum se fac tot felul de filosofii pe marginea TVA, CAS, salarii. Sigur, daca politicienii vor sa mareasca salariile, pot sa o faca, dar asta insemana o revizuire a bugetului prin reducerea dintr-o anumita parte, de exemplu din suma destinata si aprobata pentru investitii”, a explicat Stefan Gonczi, doctor in stiinte economice.
Paradoxal, desi starea reala a economiei romanesti nu recomanda luarea niciunei masuri din cele trei promise, oricare dintre acestea poate fi aplicata.
„Economic nu stam atat de bine sa ne putem permite oricare din cele trei masuri despre care se vorbeste si sper ca nimeni nu se gandeste sa imprumute alti bani. Vorbim de un stat sarac care a facut un imprumut mare, in plus, exista acel acord stand-by, pentru o suma destul de importanta care la un moment dat sa poata sa fie accesata”, a mai precizat economistul maramuresean.
Concluzie: cresterea salariilor bugetarilor
Care masura dintre cele trei enuntate pana acum, cresterea salariilor bugetarilor, reducerea TVA-ului sau a CAS-ului, este cea mai realizabila?
„Reducerea TVA-ului nu se va materializa prin scaderea preturilor alimentelor, materiilor prime, achizitiilor. Explicatia este ca acum, din cauza taxelor si a lipsei de lichiditati a cetatenilor, firmele pot sa se miste in niste limite foarte stricte, profitul fiind, in general, minim. Scaderea TVA s-ar repercuta prin cresterea acestui profit, nu a preturilor. Aceasta poveste a reducerii diferentiate a TVA-ului e sustenabila intr-o economie stabila, la noi e doar o chestie politica”, a declarat Gonczi.
Nici reducerea CAS-ului nu este o optiune comoda pentru puterea politica, desi aceasta masura ar avea impact pozitiv asupra impulsionarii agentilor economici, putand duce la crearea de locuri de munca sau chiar la cresteri salariale in sectorul privat. Motivul consta in diminuarea in acest fel a bugetului din care se finanteaza sanatatea si pensiile (buget care oricum este in deficit).
Asa ca singura masura viabila a mai ramas cresterea usoara a salariilor bugetarilor, mai la indemana si cu impact direct asupra electoratului, care ar mai putea fi in acest fel imbunat in privinta perceptiei asupra conducerii politice a statului. Totusi, asta nu va duce la impulsionarea economiei.
Cum poate fi impulsionata economia?
In pofida crizei economice, exista solutii la indemana autoritatilor care sa conduca spre crestere economica, daca aceasta ar fi considerata un obiectiv, precum si la cresterea numarului locurilor de munca.
„Daca scad impozitele si taxele, investitorii sunt incitati sa vina pentru a demara afaceri. Si mai trebuie seriozitate, pentru a le oferi stabilitate fiscala. Dar decizii sunt si la indemna autoritatilor locale. In Maramures, se vorbea despre zone in care sa li se ofere facilitati investitorilor (conexiuni la apa, canal, energie electric, precum si la concesionarea terenului). Nu s-au realizat. De asemenea, trebuie pusa la punct infrastructura rutiera, apoi trebuie respectata strategia de dezvoltare economica, care acum e doar o chestie scrisa pe hartie. Uitati, fiecare localitate are planuri de dezvoltare aproape identice, de parca s-au facut cu copy paste! Nu s-a tinut cont de specificul localitatii, cineva a pus mana pe monopolul strategiilor de dezvoltare locale si la asta s-a rezumat totul”, a subliniat Stefan Gonczi.
In pofida costului redus de productie, respectiv a mainii de lucru ieftine, companiile straine au inceput sa ocoleasca Romania. Infrastructura deficitara, instabilitatea si lipsa de predictibilitate legislativa si fiscala, nereformarea pietei muncii si a sistemul de invatamant care nu mai pune baza pe scolile profesionale si de meserii au dus la scaderea investitiilor straine pana la 23 de milioane de euro – pentru comparatie, in urma cu un an acestea totalizau 376 milioane de euro.
Facand tot ceea ce noi n-am facut, Polonia a atras anul trecut aproape 10 miliarde de euro din investitii straine. Revenind pe plan local, in Maramures sefii judetului se marginesc sa imparta maruntisul primit de la bugetul de stat si sa dea rateu dupa rateu cu fiecare proiect important. Vezi doar drumul Baia Sprie – Barsana sau reabilitarea Spitalului Judetean.
„Sunt foarte multe lucruri care ar putea impulsiona economia Maramuresului, e obligatia managerului. Cine e managerul judetului? Nu city manager, county manager, astea-s povesti facute pentru a da cuiva salariu! Adunarea generala a actionarilor judetului este Consiliul Judetean, iar a localitatilor sunt consiliile locale. De ce nu gasesc solutii? Nu vor sau nu stiu. Iar asta o resimite cetateanul. Cat despre povestea aceea ca vor fi sanctionati politic, ca e democratie reprezentativa … E o alta gaselnita! Traim patru ani cu ei si apoi ii sanctionam politic, adica nu-i mai votam. Bine, si cu ce ne-am ales? Cu patru ani de chin?”, se intreaba Stefan Gonczi.
Dupa scoaterea pe linie moarta a mineritului si industriilor conexe acestuia, ignorand de peste sase ani masurile de revigorare a economiei maramuresene, cei din fruntea judetului vor ajunge, cu aceasta perceptie de politicieni letargici, sa faca o fotografie PIB-ului de 8,53 miliarde lei, la care sa se uite ca la un record, desi astazi asta nu inseamna decat o valoare de la mijlocul clasamentului national.
Cat despre salarii, atunci cand clamata prudenta va deveni mai putin importanta decat un proces electoral, iar tara mai putin importanta decat un partid politic, va fi anuntata oficial cresterea lefurilor bugetarilor incepand din 1 iunie. Adica foarte curand.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
