OBICEIURI DE PASTI – Ouale rosii de Pasti impiedica evadarea Satanei din Iad

Pregatirile pentru sarbatorile de Pasti sunt pe ultima suta de metri. In satele traditionale maramuresene se obisnuieste ca in Joia Mare sa se vopseasca ouale. In alte locuri, acest obicei se practica in Vinerea Mare. Ouale rosii sunt asociate cu jerta Mantuitorului, insa si celelalte culori au semnificatii. Credinta populara spune ca atata timp cat vor fi vopsite ouale rosii, raul va fi tinut departe. Traditiile de Pasti sunt nenumarate in Maramures si se leaga nu doar de vopsirea oualor, ci si de ciocnitul oualor si supersitiile despre acestea. Credintele maramuresenilor fac referire si la celelalte bucate specifice pe masa de Paste: mielul si pasca.

Oul reprezinta simbolul fecunditatii si era folosit din cele mai vechi timpuri si de alte popoare, in ritualurile lor de sarbatori. De exemplu, popoarele Asiei si Europei care serbau Anul Nou la echinoctiul de primavara ofereau in dar prietenilor si vecinilor, oua rosii.

La crestini, oul il reprezenta pe Creator care creeaza tot si contine in sine totul. Oul vopsit in rosu este asociat cu sangele Mantuitorului. Exista mai multe legende in acest sens, dupa cum a amintit Janeta Ciocan, muzeograf etnolog din cadrul Muzeului de Etnografie si Arta Populara din Baia Mare.

”Oul rosu este asociat cu sangele Mantuitorului. Una dintre legende spune ca in momentul in care Maria Magdalena a pus cosul cu oua sub crucea pe care era rastignit Hristos, a curs sange pe acestea si s-au colorat in rosu. O alta legenda spune ca la cina imparateasca, la trei zile dupa rastignirea Mantuitorului, imparatul a zis ca atunci va invia Hristos, cand ouale de pe aceasta masa se vor inrosi si cocosul care era gatit va canta. Si imediat ouale s-au inrosit, iar cocosul a cantat. Se mai spune ca s-au aruncat cu pietre in Mantuitorul, iar acestea s-au prefacut in oua rosii”, a explicat Janeta Ciocan.

Conform traditiei populare, pe Pamant raul nu va putea invinge, atata timp cat va fi sarbatorita Invierea Domnului si vor continua sa se vopseasca oua rosii in amintirea jertfei Domnului Iisus Hristos. ”O legenda spune ca Lucifer nu poate iesi din iad, pentru ca Dumnezeu l-a prins in lanturi. El incearca sa iasa, rozandu-si acele lanturi. Pe cand e gata sa le rupa, se apropie Pastele. Si de fiecare data, acesta intreaba daca se mai fac oua rosii. Atunci cand i se raspunde «Da», lanturile se reintaresc, iar trebuie sa-si ia munca de la capat. Atata timp cat traditia oulului rosu va ramane pe pamant, raul nu va putea invinge”, a spus Janeta Ciocan.

Si ouale vopsite in alte culori au anumite semnificatii. Astfel:
– culoarea galbena semnifica iubirea Dumnezeiasca,
– albastru reprezinta speranta pe care ne-o aduce Invierea,
– negru este asociat cu durerea Maicii Sfinte in momentul in care si-a vazut Fiul suferind pe Cruce.

Daca in cele mai multe zone, ouale se vopsesc, exista si regiuni, cum ar fi Lapus sau Bucovina, unde acestea se incondeiaza. In Tara Lapusului, ouale se lucreaza cu ceara, fiind impodobite cu diverse motive florale, dupa care se trec o singura data prin culoare. Despre oul rosu se spune ca poate fi si un pazitor al casei.

”Oul rosu se pune in ferestre cu convingerea ca va apara casa. Daca pana la Sarbatoarea Inaltarii Domnului, oul crapa si face viermi, lumea e fericita, pentru ca inseamna ca acea casa va avea prosperitate.”

De asemenea se obisnuieste ca inainte de mersul la slujba care se oficiaza de Inviere, toti ai casei sa se spele in apa in care au asezat un ou rosu si o moneda de argint pentru a fi sanatosi tot anul.

In unele zone din Maramures exista obiceiul ca din primul ou ciocnit sa manance toata familia, pentru a fi mereu impreuna. ”Capul familiei ciocneste oul, il curata si il taie in atatea felii cati membri are familia respectiva. Fiecare isi va lua bucatica din acel ou si il vor manca deodata. Daca peste ani te pierzi, o sa-si aduci aminte de acest obicei din duminica pascala si ai sa te intorci. Nu e vorba sa te pierzi pe o strada sau intr-o padure, e o alta semnificatie. Dar.. daca noi vom sti ca undeva ne asteapta un parinte, un frate sa ne dea o mana de ajutor, vom sti sa ne intoarcem pe drumul cel bun”, a mai aratat Janeta Ciocan.

Conform traditiei, ouale se ciocnesc in ziua de Pasti, insa doar de catre barbati, acestia rostind ”Hristos a Inviat!” cu raspunsul ”Adevarat a Inviat”.

In alte locuri insa, imediat dupa slujba oficiata in Noaptea Invierii, satenii isi cer iertare unii de la altii, dupa care ciocnesc ouale.

Un alt obicei practicat si in Maramures este cel al sacrificarii Mielului. In trecut, mielul era sacrificat doar sambata de catre barbati. Obiceiul sacrificarii mielului este preluat de la evrei. Mielul il inchipuie de fapt pe Mantuitorul Hristos care a fost pedepsit fara vina.

Tot in aceste zile gospodinele obisnuiescsa prepare pasca, un cozonac mai special cu branza. Si acesta este insa ”un obicei agro-pastoral”. ”Pasca este realizata din faina de grau cea mai curata, din branza, ou, avand acel aspect de soare si de pe care nu lipseste semnul Crucii. Acest obicei agropastoral se petrece primavara , deoarece ne punem sub pavaza soarelui”, a explicat Janeta Ciocan.

Tot de Pasti se pune un accent deosebit pe cultul mortilor. Tocmai de aceea, in unele zone din judet, precum Lapus, se obisnuieste ca dupa Sfanta Liturghie care are loc duminica, in prima zi de Pasti, sa se organizeze o masa in cimitir, la mormantul stramosilor.

CITESTE SI:

Sursa: Camelia Tocaci