Datinile de Anul Nou sunt tot mai putine in Maramures, iar traditiile sunt ingropate fara urma de regret precum anul care trece. Totusi, multe dintre obiceiuri se mai pastreaza inca in multe sate fie datorita temerii ca in cazul incalcarii lor asupra familiei se vor abate nenorociri, fie a hazului pe care il provoaca printre localnici diferitele traditii si jocuri. Stefan Maris, directorului Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Maramures, este pesimist insa in ce priveste pastrarea obiceiurilor pentru mult timp si spune ca acestea vor disparea in cativa ani. Pesimismul specialistului este intemeiat insa, pentru ca pana si coconii din Maramures au ajuns sa spuna ca obiceiul traditional de Anul Nou este ciocnirea unei cupe de sampanie la miezul noptii.
Deocamdata, doar batranii mai respecta parte dintre traditiile de la cumpana dintre ani, pentru ca etnologii si etnografii nu mai pot decat sa redea pe hartie ori pe suport video si audio ceea ce se intampla de Anul Nou, numit si Craciunul cel mic in anumite zone ale judetului.
Cumpana dintre ani mai semnifica ingroparea vechiului an, semnificatiile acesteia pierzandu-se in timpurile precrestine. In Antologia de folclor din judetul Maramures se arata ca ”fiind inceputul ciclului calendaristic, Anul Nou e caracterizat printr-o serie de credinte menite sa asigure trecerea fara primejdie a anului. Este perioada deciderii dorintelor ravnite, cand anul devenea oarecum stapanul cosmosului, intrucat ii dicta implinirea unui sir de fapte dorite. Tonalitatea primordiala a tuturor practicilor din aceasta perioada este urarea” .
Din ce a fost in Maramures in urma cu 5-10 ani se mai pastreaza doar cateva dintre traditii. Semnificatiile sarbatorii Anului Nou s-au pierdut, Sorcova sau Plugusorul se aud din ce in ce mai rar, mastile sunt doar obiecte de pus pe pereti, iar obiceiurile si-au pierdut din sacralitate. Fenomenul este din ce in ce mai evident, chiar si in zonele folclorice cu renume, lucru confirmat de directorului Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Maramures.
”Nu cred ca ceea ce se intampla si se poate vedea acum in satele din Maramures o sa mai existe peste 10-15 ani. Zone precum Valea Izei sau Tara Lapusului isi vor pierde identitatea culturala. «Hemoragia» maramuresenilor in strainatate isi spune cuvantul, pentru ca acei care merg la lucru in tarile Europei devin, vrand-nevrand, dezradacinati si importa din stilul de viata al occidentatilor. Dupa cativa ani de munca in strainatate, chiar daca se intorc acasa, nu mai pot sa aiba aceeasi mentalitate cu care au plecat”, a declarat stefan Maris.
El a vorbit despre o schimbare profunda, despre un fenomen ireversibil inceput in urma cu 100 de ani in vestul Europei si care acum este resimtit puternic si in Romania. ”Altadata era o viata incarcata de rituri. Azi a disparut sacrul, a disparut ritul din viata omului. Globalizarea va atinge cultura traditionala in mod iremediabil si se va ajunge la o urbanizare totala a satului maramuresean. Se vor sterge diferente care au existat de mii de ani.”
Stefan Maris a aratat ca obiceiurile populare de la marile sarbatori se vor face in mod organizat, adica ”vor fi regizate pentru turisti” de grupuri de profesionisti. Directorul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovare Culturii Traditionale Maramures a precizat ca traditiile nu vor putea fi pastrate altfel. Prin urmare, lupta este ca si pierduta, mai ales ca specialistul maramuresean a spus ca asistam la ”moartea spiritului uman”.
Foto: Stefan Maris, directorul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovare Culturii Traditionale Maramures (c) eMM.ro
CITESTE SI:
Obiceiuri de Anul Nou din Maramures
- Credinte si practici de Anul Nou in Maramures
- Superstitii de Anul Nou
- Metehaul ori Baba – papusile rusinii
- Practici de maritis ale tinerelor fete
- Practici pentru aflarea ursitului de Anul Nou
Mesaje de Anul Nou – urari de sarbatori, sms-uri
Sursa: Meda Muntean
– Servicii de creare site web
