Tânărul care a murit după ce a căzut de pe unul dintre cele mai înalte vârfuri din Munţii Făgăraş, era un împătimit al muntelui care lucra pe proiecte cu voluntari străini, în cadrul unui ONG.
Implicat în nenumărate acţiuni de voluntariat alături de tineri străini, veniţi în România prin diverse programe Erasmus, Mihai Rogojinaru, din Râmnicu Vâlcea, urma să împlinească 32 de ani în ziua de 20 august.
Era mai tot timpul pe cărări de munte, indiferent de anotimp, pagina sa de socializare fiind întotdeauna plină cu impresii legate de ceea ce experimenta în aventurile sale. Când îl apuca dorul de ducă, pleca şi singur, mai ales prin munţii Vâlcii, pe care-i cunoştea cum alţii nu se pot lăuda. Obişnuia să se abată de la trasee şi deşi a mai avut probleme – mici accidente, mai degrabă datorită firii sale visătoare, acestea nu au reuşit să-i diminueze entuziasmul.
„Nu cunoştea frica”, l-a descris şeful Salvamont Vâlcea, Mircea Lera, cu care a colaborat în trecut şi care ne-a mărturisit că l-a avut „de client” în urmă cu un an când s-a rătăcit cu alţi amici într-o zonă extrem de periculoasă din Canionul Vulturesei, din Munţii Căpăţânii, în zona Brezoi.
Miercuri seara, 11 august, a încercat să coboare de pe unul dintre cele mai înalte culmi din Făgăraş – Vârful Lespezi (2.522 m), deşi nu era alpinist profesionist, împreună cu un amic, tot din Vâlcea. Era aproape de miezul nopţii, când a căzut în gol, de la aproximativ 80 de metri înălţime.
Un turist care se afla cu cortul la baza muntelui a văzut luminile lanternelor pe stâncă, apoi a auzit un strigăt şi a văzut o lumină care cade. El a fost cel care l-a găsit ulterior la baza stâncilor pe Mihai Rogojinaru şi a alertat autorităţile.
Misiunea salvamontiştilor din Argeş şi Sibiu a fost extrem de dificilă şi a durat 18 ore. Întâi a fost scos din zonă supravieţuitorul, apoi a fost recuperat corpul neînsufleţit.
Greşeala care l-a costat viaţa
„După 30 de ani deja reflexele se diminuează mult, chiar şi la alpiniştii profesionişti. Din păcate, nu cunoştea frica, dar în astfel de cazuri chiar e necesară. Plus că pe timp de noapte, pe munte nu e de glumit”, ne explică Lera de la Salvamont Vâlcea.
Colegii care au fost în misiune, din Argeş şi Sibiu, au aflat că cei doi vâlceni au rătăcit traseul şi pe întuneric, când erau pe pe Vârful Lespezi, coborând prin Hornul Călţunului, au crezut că au ajuns la baza muntelui. Numai că au prins o brână care i-a condus în plin perete, transmite adevarul.ro.
„Cel mai ambiţios dintre ei a încercat să găsească o variantă de coborâre şi a căzut”, avea să povestească ulterior Cornel Zărescu de la Salvamont Argeş, confirmând spusele şefului Salvamont Vâlcea despre caracterul tânărului care a murit.
Peretele Călţunului, unde s-a petrecut tragedia, este o stâncă extrem de periculoasă, fiind ocolit de cunoscători pe timpul verii şi escaladat doar pe timpul iernii. Iniţial, salvamontiştii au crezut că cei doi vâlceni erau alpinişti care s-au căţărat pe timp de noapte: „Pare o glumă la prima vedere: cine se caţără noaptea, sunt peste două ore de când e întuneric, un perete ce e ocolit vara din cauza că e friabil şi se escaladează exclusiv iarna?”, a mai povestit salvamontistul argeşean despre prima sa reacţie după apelul la 112.
Tot acesta a explicat şi cum s-a produs accidentul: „S-au ambiţionat să coboare la Călţun, pe un traseu nemarcat, un traseu elementar de alpinism, în condiţiile în care erau pentru prima dată în zonă. Din păcate, nu au sunat la Salvamont când au văzut că e noapte şi nu ştiu unde se află”. O greşeală care s-a dovedit fatală, pentru Mihai.
Salvamontiştii atrag atenţia cu această ocazie asupra faptului că porţiunea dintre Vârful Lespezi şi Strunga Doamnei are un caracter alpin, nu este marcată, motiv pentru care atât pentru escaladare cât şi pentru coborârea prin horn este nevoie de pregătire fizică, tehnică şi un psihic bun.
Cum i-a convins Mihai pe străini să se îndrăgostească de România
Mihai Rogojinaru era un tânăr extrem de inteligent, cultivat şi extrem de modest. Absolvent al Facultăţii de Litere, specializarea Română – Engleză, a studiat Traductologia şi era doctorand la „Memorialistica Detenţiei Comuniste”, în cadrul Universităţii Piteşti. Coordonator şi mentor CES – Corpul European de Solidaritate – în cadrul Asociaţiei Tinerilor Formatori pentru Promovarea Dezvoltării Rurale, a colaborat de-a lungul timpului cu sute de voluntari străini.
Extrem de dedicat cauzelor sale de voluntariat pe teme de mediu, ecologizare, educaţie, promovare, dezvoltare rurală etc. era cunoscut pentru creativitatea sa ieşită din comun, pentru dedicarea şi implicarea sa în tot ceea ce făcea, pentru modul în care înţelegea să-şi promoveze ţara, prin intermediul voluntarilor străini care au cunoscut datorită lui locuri care în general nu le sunt la îndemână nici măcar românilor.
– Servicii de creare site web
