Scandal intre principalii jucatori de pe piata farmaceutica si capii institutiilor care gestioneaza sistemul national de sanatate. Ce a declasat tensiunile si in ce punct au ajuns negocierile dintre cele doua parti, ce legi incalca ordonanta care reglementeaza noua taxa din sanatate si, mai ales, cum se va repercuta clawback-ul asupra noastra, a tuturor? Raspunsurile celor implicati in acest razboi pe medicamente am incercat sa le aflam si noi. Comparativ cu perioada maturitatii, copilaria are o doza crescuta de fairplay, macar daca punem in balanta: “Doua mere, doua pere,/Ce se da nu se mai cere”, cam asa si cu clawback, taxa pusa producatorilor de medicamente generice, prin care o parte din bani obtinuti in urma unor contracte cu statul sunt returnati statului.
“Amendand in acest mod producatorii de medicamente pentru volumele ce depasesc bugetul aprobat pentru medicamente gratuite si compensate , Guvernul spera sa elimine deficitul financiar din domeniu. Practic, taxa clawback este un procent platit din veniturile producatorilor si calculat printr-un raport dintre consumul total trimestrial de medicamente decontat din Fondul National de Sanatate si bugetul alocat initial medicamentelor generice”, a explicat senatorul maramuresean Liviu Titus Pasca.
Presedinta Colegiului Farmacistilor din Maramures, Maria Cicioc, a spus ca, pana a ajuns la forma actuala, clawback-ul romanesc a trecut prin trei faze. “Clawback-ul care a intrat in vigoare la final de an 2011 este ultima varianta si este cea mai contestata de producatorii de medicamente generice, din cauza valorilor pe care le trebuie sa le plateasca cei implicati”, a mentionat Cicioc.
„Taxa de clawback o au toate tarile din Uniunea Europeana si din Indochina. Producatorul trebuie sa plateasca la bugetul de stat un procent din venit. De ce s-a introdus? Pentru ca in 2011, suma decontata de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) pentru medicamentele compensate a depasit cu 1,7 miliarde de lei suma aprobata initial. Trebuia sa gasim solutii de a ajuta bugetul de stat”, a declarat Alexandru Deac, presedinte CAS Maramures.
Ce sa da si ce se cere
In varianta oficiala, in fiecare an, statul cheltuie pentru plata medicamentelor compensate si gratuite mai multi bani decat isi propune si mai mult decat sustine ca isi permite. De aceea, a emis un act normativ prin care producatorii de medicamente care produc mai multe medicamente subventionate, asa-numitele “generice”, sa acopere diferenta financiara dintre cat si-a programat statul sa plateasca si cat a decontat pana la urma.
Practic, producatorii de medicamente sunt singurii vinovati ca pun statul sa deconteze mai multe medicamente, insa daca suma estimata de stat este cea corecta, ar insemna ca romanii consuma medicamente compensate doar din plicitiseala. In fapt, statul aloca mai putini bani decat stie ca sunt necesari, iar apoi face corectiile de rigoare prin suplimentari de fonduri.
Conform datelor oficiale ale organismelor europene cu profil medical, Romania este pe ultimul loc in Uniunea Europeana si in privinta alocarii financiare pentru consumul de medicamente, cu toate acestea sustine ca a introdus taxa de clawback pentru a controla acest consum si pentru a proteja pacientii, desi, voalat, se recunoaste ca e singura varianta gasita pentru a mai trage niste bani la bugetul statului.
Favorizatii si ilegalitatea
Numai ca, in forma actuala, clawback-ul pare a proteja marii producatori in detrimentul micilor producatori autohtoni si, mai ales, a pacientilor. „Ministerul Sanatatii, Ministerul Finantelor si Casa Nationala au in planul de management sa recupereze acesti bani si sa-i introduca in bugetul de stat, ca adaos la bugetul consolidat. Acest lucru poate sa aiba si o conotatie negativa, pentru ca marii producatori par favorizati in dauna celor mici”, recunoaste seful CAS Maramures.
De aceeasi parere este si senatorul Pasca: “Producatorii mici, de exemplu AC Helcor din Baia Mare, care detine un procent mai mic, de vreo 5%, daca isi va mari procentul de medicamente, depasind volumul de acum, va fi taxata la fel ca si o firma mare, care are 20% din piata. Vor fi amendati chiar daca produc medicamente foarte bune, la preturi foarte bune. Ordonanta care a stabilit aceasta taxa trebuie sa se modifice, daca nu cumva vor fi interese financiare ale celor zece mari firme producatoare, de a ramane doar ele pe piata”.
Pe langa factorul inechitabil si discriminatoriu reclamat de producatorii de medicamente, pusi sa plateasca surplusul decontat de stat fata de estimarile Ministerului Sanatatii, desi ceilalti jucatori din sistemul de sanatate, de pilda cei care ofera servicii medicale sau alte produse, nu sunt in aceeasi situatie, clawback-ul este o suprataxare, care contravine Codului Fiscal.
„Spre deosebire de forma ei anterioara, taxa de clawback se aplica inclusiv la TVA-ul colectat pentru vanzarile de medicamente, ceea ce incalca principiile fiscalitatii enuntate in Codul Fiscal si transforma TVA din taxa neutra dintr-o afacere in sursa de cost. Modul in care varianta actuala defineste baza si perioada de taxare creeaza confuzii atunci cand este aplicata medicamentelor compensate intrate inainte de octombrie 2011, dar achitate dupa octombrie 2011”, a aratat senatorul Titus Pasca.
Inechitabila masura
Un alt aspect inechitabil consta in faptul ca producatorii de medicamente sunt obligati sa plateasca aceasta taxa trimestriala catre stat in avans, desi statul are intarzieri de plata a facturilor medicamentelor compensate si gratuite, datoriile catre farmacii, distribuitori si fabricile de medicamente avand o durata istorica: un an. Nimeni nu poate explica o rezolvare a starii de fapt: cum isi poate bugeta o firma afacerea atunci cand este platita la un an dupa livrarea produsului finit?
„E adevarat, aceasta taxa trebuie platita in avans, trimestrial. Sigur, din punctul lor de vedere este mai greu sa scoti un ban inainte de a face vanzarea. Ei trebuie sa astepte pana cand acel medicament generic se vinde si numai dupa aceea poate sa-si recupereze banii de la farmacii”, sustine Alexandru Deac, presedinte CAS Maramures.
Numai ca acest “dupa aceea” se traduce in 12 luni! „Acuma Casa de Asigurari plateste retetele unice, adica compenstele si gratuitele, pentru luna aprilie 2011. Deci, restantele sunt destul de mari. Si toate restantele astea, asa, pe lant, ajung chiar la producator. Intr-adevar, numarul de zile de intarziere este mare si sunt tot mai multe farmacii care sunt blocate la distribuitor”, a mentionat presedinta Colegiului Farmacistilor Maramures.
Pentru comparatie, Rusia achita medicamentele compensate la 120 de zile, insa seful CAS Maramures spune ca nu e o drama atat de mare pentru ca… niciun producator de medicamente nu a intrat in colaps.
„Din cauza neplafonarii bugetului si a numarului de prescriptii si de eliberare a medicamentelor s-au ajuns depasiri de 30-60 de zile peste termenul limita, care e de 210 zile, dar noi recurgem la cesiuni de creante. Deocamdata nu a intrat nimeni in colaps! Producatorii nu primesc bani numai de la CNAS, exista si vanzare directa si acestea echilibreaza un pic acest deficit”, a explicat Alexandru Deac, presedintele CAS Maramures.
Rationamentul statului e cel putin ciudat: le permitem unor firme sa produca, sa distribuie si sa comercializeze medicamente pe care le subventionam, insa le decontam facturile peste un an, pentru ca au si alte surse de venit.
Ce reclama producatorii
Revenind la clawback, reactiile pe care le va genera nu sunt dificil de previzionat si au fost deja enuntate de specialisti, chiar si de catre cei cooptati in sistemul de stat al gestionarii sanatatii: medicamentele scumpe care pana acum erau compensate vor fi scoase de pe lista genericelor, care se va reduce cu pana la 20%, iar medicii vor precrie doar medicamente mai ieftine.
In plus, pretul medicamentelor va creste, pentru ca producatorilor li s-a impus o taxa substantiala pe care o vor recupera din buzunarul pacientului. „Pentru cei care platesc aceste medicamente va fi un ecou, pentru ca se vor reduce listele cu medicamentele compensate si gratuite cu 10-20% si s-ar putea pretul medicamentelor sa creasca putin”, a recunoscut seful CAS Maramures.
Desi deja au achitat la bugetul de stat taxa clawback aferenta primului trimestru, producatorii de medicamente ameninta sa dea statul in judecata.
„Am contestat modalitatea de calculcare a taxei, care se bazeaza pe datele CNAS, date insuficient de transparente. Nu putem sa corelam datele lor, cu cele pe care le avem noi in evidenta interna, va dau un singur exemplu, CAS ne cere aceasta taxa pe medicamente pe care nu le-am importat niciodata, sau pe medicamente care nu au mai fost puse in comert de doi-trei ani. Apoi, am contestat faptul ca taxa nu este aplicata la pretul de producator, ci la pretul de raft (care include si veniturile tertilor, ba mai mult si TVA, adica o taxa la taxa, ceea ce e o incalcare a principiilor fiscale). In al treilea rand, am contestat necorelarea intre momentul obligatiei de plata a taxei, care este trimestriala, si modul in care noi recuperam banii indirect de la Casa Nationala, de la farmacii si distribuitori, care este la 330 de zile. Si am contestat faptul ca orice depasire a bugetului alocat de catre Ministerul Sanatatii este imputata producatorilor de medicamente. Nu este corect, putea sa fie un mecanism de control si la nivelul medicilor, a farmacistilor. Ce se intampla daca vor fi mai multi pacienti decat in 2011, raspunde producatorii de medicamente pentru asta? Nu e corect”, a explicat, pentru eMaramures, Dragos Damian, presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR).
Nimeni din conducerea statului nu s-a intrebat daca pretul mare al unor medicamente nu este impus tocmai de intarzierea cu care sunt facute decontaturile.
“Sa vina indienii!”
Ce vor face pacientii daca statul va mentine taxa clawback in forma actuala, iar fabricile de profil vor refuza sa mai produca medicamente de pe lista celor compensate sau gratuite? Va deschide poarta producatorilor din India, insa asta se va repercuta asupra economiei nationale, pierzand inca un sector strategic, cum este productia de medicamente, dar si bani proveniti din taxe si impozite, precum si peste 8.000 de locuri de munca.
„Piata de medicamente nu se opreste aici. Exista producatori din Indochina si din Europa care au un pret foarte bun al genericelor si atunci probabil vor patrunde pe piata romaneasca si vor sparge piata. Acest lucru ii va afecta pe producatorii autohtoni. Dar interesul nostru nu este acesta, ci ca producatorii nostri sa fie stimulati si sa nu intre in colaps. Si atunci negocierile vor continua. Producatorii trebuie sa aiba cat de cat un castig de cauza ca sa fie stimulati, ca sa produca in continuare medicamente mai ieftine ca pacientii sa plateasca cat mai putin acel adaos de procent pe medicamentele compensate”, a precizat Alexandru Deac, presedinte CAS Maramures.
In schimb, presedintele APMGR sustine ca producatorii romani nu se vor retrage de pe piata „pharma”, insa, daca taxa se va mentine in aceste conditii, se vor reorienta pe medicamentele fara prescriptie si pe exporturi.
“Mai important decat orice este impactul asupra pacientilor. Noi am platit zeci de milioane de lei fara sa stim exact pe ce. Ne vom revizui cu siguranta in urmatoarele sase luni portofoliile si medicamentele care din cauza acestei taxe si a costurilor de productie ridicate nu mai sunt rentabile, vom fi obligati sa le scoatem din portofolii pentru a nu crea pierderi, ceea ce inseamna ca Romania va fi dependenta mai mult de importuri decat de productia locala. Si exista posibilitatea ca aceste medicamente, care in marea lor majoritate sunt ieftine, sa nu se mai gaseasca in farmacii. Sigur ca vor exista inlocuitori, insa aceste medicamente vor fi mai scumpe”, a mentionat Dragos Damian.
Stadiul negocierilor
Punand in balanta ce se pierde si castiga de pe urma taxei clawback, cel mai probabil, conflictul se va solutiona prin reducerea sumelor care vor fi platite suplimentar de producatorii de medicamente la bugetul de stat. Strategia acestor tensiuni fiind pe principiul: obtinerea a ceva e mai mult decat nimic. Adica, statul a cerut mult si va obtine niste bani. Cati? Depinde de cine va fi reprezentat de negociatorul mai inspirat.
„Sunt ferm convins ca se va ajunge la un consens, se vor reduce procentele. Nu vor ramane pacientii fara lista de medicamente compensate si gratuite, chiar daca o parte din cele foarte scumpe se vor scoate de pe lista”, a estimat presedintele CAS Maramures.
Dupa startul negocierilor, producatorii de medicamente, care pana atunci “au urlat la luna”, au facut o promisiune. “Producatorii din APMGR nu vor scoate in urmatoarele sase luni niciun produs din piata. Daca vor fi situatii de goluri de aprovizionare, vom informa din timp autoritatile, ba chiar ne vom informa intre noi pentru a suplini, daca este cazul, pentru ca responsabilitatea noastra ramane pacientul. Este inacceptabil sa vedem cazuri in care pacientii raman fara medicamente fie ca motivele sunt obiective sau nu sunt obiective”, a declarat Dragos Damian.
Din nefericire, indiferent cum se va solutiona acest conflict, cel mai mare perdant este cetateanul, caruia i se va reduce cu 20% numarul medicamentelor subventionate de stat, iar pretul celorlalte va fi mai mare. O solutionare ciudata, tinand cont ca ambii combatanti, atat statul, cat si producatorii de medicamente, au sustinut in tot acest diferend ca cel mai important este pacientul. Pana la urma, este o alta batalie cu aceeasi miza, cu multe zerouri: banii.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
