Defrişările ilegale au făcut pagube de milioane de euro.
Maramureşul nu se laudă doar cu valoarea minunatelor tradiţii populare, atât de apreciate de turişti din toată lumea, ci şi cu un fond forestier de excepţie. Pădurile de aici, marea lor majoritate arboretumuri seculare de răşinoase, au devenit însă, de la evenimentele din 1989, o atracţie deosebită pentru hoţi. În aproape 30 de ani, în Maramureş s-a format cea mai puternică Mafie a lemnului, iar pădurile de aici – altădată mândria României – sunt pe cale de dispariţie.
Un recent raport al Institutului Naţional de Statistică evidenţiază că Maramureşul este judeţul care înregistrează cea mai acută pierdere a pădurilor prin defrişare. Inclusiv valoarea lemnului furat din pădurile istorice este imensă: 4 milioane de euro, doar în 2016, ceea ce reprezinta 45,59% din totalul la nivel national al prejudiciului cauzat de afaceri cu lemn ilegale, potrivit unui raport al Greenpeace România.
Prin defrişări de amploare, judeţul Maramureş a pierdut o suprafaţă de peste 5.000 de hectare, fiind, după Gorj, al doilea judeţ al ţării care pierde o suprafaţă atât de însemnată prin furt.
La polul opus Maramureşului se află judeţul Harghita care, potrivit datelor furnizate de INS, se laudă cu o creştere semnificativă a suprafaţei ocupate de păduri, creşterea fiind de aproape 35.000 de hectare!
Din punct de vedere al suprafeţelor regenerate artificial (regenerarea artificială reprezintă ansamblul de lucrări de plantare de puieţi, butaşi sau de însămânţare a unei suprafaţe de teren cu scopul de a se crea noi arborete, atât pe terenuri forestiere de pe care a fost exploatat arboretul matur, cât şi pe terenuri lipsite de vegetaţie forestieră) – pe primul loc, în 2016, s-a situat judeţul Suceava, cu 2.130 de hectare, urmat, la mare distanţă, de Harghita (821 de hectare) şi de Tulcea (709 hectare).
Continuarea AICI
– Servicii de creare site web
