![]() |
![]() |
Vezi VIDEO
Un “lac mort” plin cu cianuri a ramas in urma accidentului ecologic de la iazul Aurul de la Bozanta, petrecut in urm cu 10 ani in Maramures. Oficialii societatii care administreaza acum iazul de decantare a sterilului sustin ca o noua poluare cu cianuri este exclusa, insa pericolul exista, de vreme ce autoritatile de mediu ezita sa avizeze activitatea Romaltyn Mining Baia Mare. Iazul care se intinde pe o suprafata de aproape 50 de hectare, jumatate din cat masoara barajul de la Firiza, continua sa starneasca temeri in randul satenilor din Bozanta Mare, care sustin ca ar fi mai bine ca el sa fie desfiintat, mai ales ca fosta societate Aurul nu mai produce nimic de ani buni.
Au trecut 10 ani de cand Baia Mare a ajuns in atentia lumii dupa ruperea iazului Aurul si scurgerile de cianuri care au ajuns pana in Tisa si de acolo in Dunare. Autoritatile judetene nu au pomenit nimic despre cel mai grav accident ecologic din Maramures, iar ecologistii au organizat o actiune de protest doar in Bucuresti ca sa aminteasca despre incidentul care a costat zeci de milioane statul roman si care a tinut la distanta de Maramures numerosi investitori.
Accidentul aproape ca a fost dat uitarii si de taranii din Bozanta Mare ale caror terenuri au fost afectate de scurgerile de cianuri. La un deceniu de la eveniment, unii dintre ei spun ca efectele se mai vad inca. ”Am suferit mult cu iesirea iazului. Nu se mai fac fructe, recolta nu mai e cum a fost. Facem pamantul degeaba. Copiii sunt bolnavi de la cianura asta. Foarte curand s-ar putea intampla iarasi vreo tragedie. De vine vreo inundatie si se sparge iazul ala mare, satul asta a disparea cu totul”, crede Angelica Muhart, o maramureseanca din Bozanta Mare.
Alti vecini ai femeii sunt mai putin speriati si reclama doar faptul ca nu toti satenii pe ale caror terenuri s-au revarsat cianurileau fost despagubiti la momentul respectiv. Dupa accidentul ecologic din 30 ianuarie 2000, conducerea societatii Aurul s-a angajat sa ii despagubeasca pe oameni, dar unii au aratat ca nu si-au primit banii. “O zis ca ii despagubeste, dar din cate stiu eu n-o primit nimic. Vreo 100 o avut de suferit”, relateaza Gavril Muresan, un alt bozantan.
Localnicii din Bozanta Mare cred , totusi, ca agitatia aparuta dupa deversarea cianurilor a fost nejustificata, iar maghiarii au exagerat efectele ca sa aiba de castigat. Unii spun ca otrava a fost doar o… inventie. “O trecut pe aici si apa si tate necazurile si n-am patit nimic. Ne-o adus apa minerala o luna, cam asa, dar io ce sa fac? Sa spal hainutele cu apa minerala? Vreo 50 de comisii o trecut pe aici si la toti le-am zis acelasi lucru: sa imi faca ei fantana de unde sa scot apa. O pascut vacile, caii si nu o murit. O crescut trestii acuma, se fac case. Nu mi-i frica de faptul ca s-ar putea repeta iara povestea aia, ca io si amu cred ca povestea cu cianura o fost o minciuna”, este de parere o batranica in varsta de 70 de ani din localitate, Floare Motoc.
Cert este ca la un deceniu de la incidentul care a facut sa vuiasca o lume intreaga, in micuta localitate forfota de dupa accident a fost data uitarii. Nici macar ecologistii nu s-au aratat interesati de cele intamplate atunci. Un singur ONG, si acela din Cluj-Napoca – Asociatia turistica sportiva civica si ecologista Clubul de cicloturism ”Napoca” – a trimis un comunicat ”remember” despre cum au ajuns in rauri 100.000 metri cubi de poluanti cu cianuri si metale grele. De asemenea, in Bucuresti – in fata Ministerulu Mediului – s-au impartit pliante despre impactul cianurilor.
Autoritatile din Maramures nu au organizat nicio intalnire sau vreo dezbatere. De altfel, in ultimii ani s-a discutat prea putin despre fosta societate Aurul. Gheorghe Mihai Barlea, cel care a fost prefect al Maramuresului in perioada cand a avut loc accidentul, spera ca un dezastru similar sa nu mai fie in judet. ”Romania a platit un tribut greu. Multi investitori care au vrut sa vina in Maramures au fost stopati si reorientati. Eu cred ca aici a fost si o anumita strategie a unora care au batut foarte puternic moenda, considerand ca nu se mai poate trai aici. Asta face parte din scenariul apocaliptic pe care l-au construit si care nu a fost cel corect. A fost grav, dar nu o catastrofa.”
”Fereasca Dumnezeu ca accidentul de la Aurul sa se repete”, declarat fostul prefect Barlea. Actualul senator de Maramures a declarat ca evenimentul de acum 10 ani ”a stat forte mult in atentia presei”, dar a aratat ca ”au fost foarte multe hiperbolizari si exagerari in jurul daunelor”. In opinia sa, realuarea activitatii la fosta societate Aurul nu ar fi un pericol, daca societatea ar fi una serioasa si cu o tehnologie importanta. ”Dimpotriva, ar fi oportuna o societate care sa prelucreze aurul. Problema mare este in legatura cu cianurile. Exista o miscare foarte puternica care se opune obtinerii aurului prin asemenea tehnologii. Sunt atitudini pro si contra – cazul Rosia Montana – astfel incat proiectele care au legatura cu prelucrarea de cianuri sunt blocate”, a declarat Gheorghe Mihai Barlea.
Reprezentantii firmei Romaltyn Mining – care are in proprietate iazul – au aratat ca in acest moment la iazul Aurul se executa lucrari de monitorizare, supraveghere si de paza in conformitate cu “Proiectul de urmarire speciala” si “Regulamentul de functionare al Iazului”. Informatiile au fost transmise la solicitatea eMaramures doar dupa ce reprezentantii Romaltyn au cerut acordul proprietarilor din Kazahstan. Acestia au aratat ca cianura totala din apa din iaz este sub limita maxima admisa (0,1 mg/litru) de reglementarile de mediu in vigoare la nivelul Comunitatii Europene.
“Romaltyn Mining SRL garanteaza absenta oricarui pericol pentru comunitatile limitrofe Iazului de decantare”, au precizat in comunicatul de presa remis eMaramures responsabilii societatii.
Si oficialii APM Maramures au aratat ca nu exista motive de ingrijorare. Directorul APM, Victor Iancu a declarat ca iazul de decantare de la Aurul este singurul dintre cele cinci din judet care ar putea functiona, dar numai in conditiile in care ar exista baza tehnologica de productie necesara. “Conform legislatiei in vigoare, iazul se afla intr-o perioada de tranzitie ce are ca termen finele anului 2010. Dupa aceea, vor fi impuse niste conditii pentru ca iazul sa fie declarat in continuare functional”, a precizat Victor Iancu.
Accidentul de la Aurul SA Baia Mare a fost primul dintr-o serie neagra, pentru ca la scurt timp a urmat cel de la Iazul Novat – din martie 2000- iar apoi au fost mai multe deversari de steril in Cisla. Cu toate acestea, Maramuresul nu a reusit sa obtina fonduri suficiente pentru punerea in siguranta a iazurilor de decantare, iar atunci cand i-a obtinut se pare ca au fost gestionati prost.
Sursa: Catalin Tineghe