Masurile de restrictionare a accesului romanilor pe piata muncii din Spania vor fi ridicate inainte de anul 2014, cand toate statele UE vor trebui sa-si liberalizeze piata muncii, a declarat dupa intoarcerea de la Madrid, ministrul Muncii, Sebastian Lazaroiu.
Ministrul Muncii, Sebastian Lazaroiu, a declarat la intoarcerea in tara, ca decizia Guvernului spaniol a venit intr-un moment in care Spania incepe sa aiba primele semnale pozitive in economie si ca asteapta sa vada daca in urmatoarele 15 zile Comisia Europeana va analiza acest aspect.
Demnitarul crede ca romanii ar trebui sa fie optimisti, pentru ca economia Spaniei isi revine, iar acest lucru inseamna ca la un moment dat restrictiile vor fi analizate si probabil ridicate, in opinia sa acest lucru urmand sa se intample mult inaite de anul 2014.
El a mai spus ca, vineri, a avut intalniri si cu oficiali de rang inalt din Partidul Popular din Spania, aflat in opozitie, care si-au exprimat rezervele fata de retrictiile impuse de catre guvernul de la Madrid.
Totodata, ministrul s-a intalnit cu reprezentanti ai comunitatii de romani din Spania, care s-au plans ca le este teama sa nu inceapa presiuni asupra lor pentru a reveni in tara, si carora le-a transmis sa foloseasca cea mai importanta arma pe care au pentru a-si apara drepturile: participarea la vot.
Sebastian Lazaroiu a mai precizat ca vizita sa la Madrid nu a avut ca scop anularea unei decizii deja adoptata de Executivul spaniol, ci clarificarea unor aspecte ambigue. Unul dintre lucrurile clarificate este faptul ca restrictiile de pe piata muncii nu se aplica membrilor familiei unui cetatean roman care este in Spania de cel putin 18 luni sau care la momentul deciziei se afla in Spania.
Reporter: La nivel declarativ restrictiile impuse de curand de Spania ar putea fi ridicate la un moment dat daca situatia economica o va permite. In mod practic, exista sanse ca aceste restrictii sa se ridice inainte de 2014 cand toate statele UE ar trebui sa liberalizeze piata muncii pentru lucratorii romani?
Sebastian Lazaroiu: In mod normal, restrictiile impuse de Spania, desi sunt in vigoare, nu au inca girul Comisiei Europene. De astazi curg cele 15 zile in care Comisia trebuie sa se pronunte daca Spania are argumente suficiente pentru a invoca o situatie exceptionala, asa cum a facut-o. Paradoxal, azi (vineri – n.r.) pe aeroportul din Madrid, cand ma intorceam, am urmarit discursul lui Zapatero, care iesise din sedinta de guvern si care a dat numai vesti bune spaniolilor, si anume ca economia isi revine, ca somajul a scazut, si multi alti indicatori macroeconomici care sunt pozitivi.
Trendul e bun. Ma intreb daca acest discurs va fi analizat si la Comisia Europeana, pentru ca daca trendul e bun, eu cel putin, nu inteleg situatia exceptionala. in orice caz, e clar ca chiar daca Comisia va accepta, economia Spaniei, daca ne uitam pe ultimele cifre statistice, merge bine. Ei au un program ambitios prin care vor sa reduca si la anul deficitul de la sapte la suta undeva la trei la suta si pana in 2013 sub trei la suta. Singura lor problema este ca au alegeri. Dupa alegeri, probabil ca va creste ritmul reformelor si stim deja ca alegerile vor avea loc pe 20 noiembrie.
Ar trebui sa fim optimisti indiferent ce s-ar intampla pentru ca economia Spaniei isi revine, ceea ce inseamna ca la un moment dat restrictiile vor fi analizate si probabil ridicate.
Rep.: Inainte de 2014?
S.L.: Cu mult inainte de 2014. Dar, repet, asta in ipoteza ca, Comisia Europeana va valida situatia exceptionala si va accepta decizia Spaniei. Nu stim inca asta in momentul acesta. Si noi, si Spania asteptam decizia Comisiei Europene, chiar daca masurile sunt in vigoare in acest moment in Spania.
Rep.: Putem sa ne gandim in contextul de care vorbiti dumneavosatra ca decizia a fost mai degraba una politica, avand in vedere ca ei nu au luat aceasta hotarare in perioada in care le-a fost foarte greu, ci exact in momentul in care incep sa aiba niste semnale de revenire? Si, doi la mana, sunt si in prag de alegeri…
S.L.: Mi-e greu sa fac asemenea consideratii. Ei le prezinta ca fiind masuri tehnice si trebuie sa le luam ca atare la nivel oficial. In schimb, astazi de dimineata, spre exemplu, am avut doua intalniri cu oficiali de rang inalt din Partidul Popular din Spania, care se afla in opozitie in acest moment si care este foarte bine pozitionat din cate stiu eu pentru viitoarele alegeri.
Au fost intalniri informale dar cu oficiali de rang inalt: cu Antonio Lopez, care e si secretar general la PE si cu Jorge Moragas, care e mana dreapta a posibilului viitor premier. Ambii si-au exprimat rezervele fata de aceste retrictii impuse de catre guvernul de la Madrid.
Lopez mi-a spus ca, daca vor castiga alegerile, vor avea o coordonare cu CE si mi-a dat asigurari ca va respecta, in privinta acestor masuri, cu strictete tratatul cu Uniunea Europeana si toata legislatia UE, pentru ca el ar avea dubii ca asemenea restrictii ar putea sa fie conforme cu legislatia europeana.
De asemenea, Lopez mi-a intarit faptul ca instructiunile de aplicare ale guvernului ar putea sa fie neclare. si Moregas a avut aceeasi pozitie. Chiar mai mult, mi-a spus ca el priveste masurile ca fiind discriminatorii pentru ca se aplica doar romanilor si asta poate sa duca la stigmatizarea lor. Ce ma mai bucura, si mi-au dat asigurari si socialistii, oficialii din Guvern si cei din Partidul Popular, ca nu vor face din acest subiect o tema de campanie, ca incearca sa politizeze cat mai putin posibil, pentru ca e o chestiune sensibila si in general politicienii sunt tentati sa foloseasca in campanie acest subiect.
Deci, ei o prezinta ca fiind o masura tehnica, dar pe de alta parte e clar ca avem alegeri pe 20 noiembrie. Asta e realitatea.
Rep.: Dincolo de mesajele pe care le vor folosi ei sau nu in campania electorala, mesajul pe care dumneavoastra vi l-au transmis ar fi ca, daca opozitia ar castiga alegerile in Spania, restrictiile pentru romani vor fi ridicate?
S.L.: Nu mi-au spus asa ceva. Si cei din opozitie asteapta o pozitie oficiala a CE. Si-au exprimat insa rezervele serioase fata de aceste restrictii si mi-au argumentat de ce. Asta a fost singura discutie. Nu vreau sa spun ceea ce nu am aflat de la ei si anume ca vor anula aceste restrictii. Mai e mult pana la alegerile lor si nu stim. Poate ca socialistii vor ramane sau poate ca vor veni popularii la putere. Pana atunci trebuie sa asteptam decizia Comisiei Europene. Romania este tara membra a UE si cred ca asta ne asigura o anumita protectie si noua, si spaniolilor fata de unele devieri de la legislatia europeana.
Rep.: Ati avut ieri o intalnire cu ministrul spaniol al Muncii. Iau in calcul autoritatile posibilitatea unor sanctiuni din partea CE pentru aceasta decizie privind romanii, avand in vedere caracterul discriminatoriu de care vorbeste foarte multa lume?
S.L.: Nu am discutat in intalnire asa ceva, pentru ca sunt chestiuni foarte tehnice. Tot ceea ce stiu eu este ca Spania a trimis astazi solicitarea oficiala pentru suspendarea punctelor de la 1 la 6 care se refera la liberalizarea circulatiei. Deci de abia astazi au trimis solicitarea oficiala, pana acum trimisesera doar notificarea.
Nu am avut asemenea discutii pentru ca, repet, masurile sunt in vigoare. Asta cred ca s-a inteles destul de putin si la noi in tara pentru ca am vazut ca unii se asteptau ca ministrul Muncii din Romania sa mearga la Madrid si sa obtina anularea deciziei spaniolilor, ceea ce, evident, este o prostie.
Eu nu am fost de asta la Madrid, pentru ca nu poti sa anulezi un act al Guvernului spaniol. S-a aplicat deja, de pe 22 iulie e in vigoare, poate fi invalidat de CE si atunci am zis sa luam realitatea asa cum e. Masurile sunt in vigoare si discutiile au fost in principal pe evitarea abuzurilor, pentru ca instructiunile ni s-au parut un fel de metodologie care se face la legile din Romania. La ei sunt un fel de instructiuni de aplicare. Ni s-au parut in anumite locuri neclare si am vrut sa clarificam ceea ce noua ne era neclar, dar si sa obtinem garantii de la autoritatile spaniole ca ele vor fi clare si ca nu vor exista abuzuri.
Si aici a fost o intalnire foarte buna pentru ca noi am stabilit sa avem un grup de lucru constituit foarte rapid, noi am venit chiar cu initiativa de a avea o linie verde pentru romani care sa semnaleze daca vor exista asemenea abuzuri, iar acest grup de lucru va solutiona rapid orice neclaritati apar in instructiuni.
Rep.: Cine va face parte din acest grup de lucru si cand va incepe sa functioneze linia verde?
S.L.: Grupul de lucru va incepe sa functioneze foarte repede. Foarte probabil va face parte atasatul nostru pe probleme de munca de la Madrid, cu care am si discutat acolo, si sa vedem pe cine va desemna ministrul Muncii spaniol. Linia verde tehnic mai dureaza, dar vrem sa-i dam drumul imediat pentru ca masurile sunt deja in vigoare si nu trebuie sa mai asteptam. Pana atunci au posibilitatea contactului cu ambasada, la numerele ambasadei, pe email. Cat de repede se poate tehnic, noi o vom face.
Rep.: Spuneati ca aceasta vizita in Spania a avut ca scop clarificarea unor lucruri care nu erau suficient intelese. Care erau neclaritatile?
S.L.: Sunt lucruri absolut tehnice. De pilda, nu se intelegea din instructiuni daca decizia se aplica si membrilor familiei unui lucrator roman pe teritoriul Spaniei care a stat 18 luni neintrerupt sau care a fost prins pe teritoriul Spaniei in momentul in care s-a luat decizia, pentru ca in Tratatul european acestia ar fi exceptati de la asemenea restrictii. Nu era foarte clar din instructiunile lor. Din discutii a reiesit ca da, pentru ca asa apare si in Tratatul european. Sunt cazuri foarte particulare si de aia am vrut sa vad in ce masura instructiunile acopera aceste cazuri particulare si nu erau acoperite toate. Trebuie sa fie foarte clare instructiunile ca sa nu aiba de suferit romanii de acolo. E datoria statului roman sa-i apere de asemenea abuzuri, chiar daca se petrec pe teritoriul altui stat.
Rep.: Avem in prezent in Spania inregistrati peste 860.000 de romani. Stim, din 2009, din momentul in care Spania a liberalizat piata muncii pentru lucratorii romani, cate contracte de munca pentru cetateni romani au fost incheiate acolo?
S.L.: Nu exista cifrele acestea. Ce avem este o cifra globala pentru acest moment. Sunt in jur de 300.000 de romani care au un contract de munca si evident ca a fost in scadere acest volum, din 2009 pana acum, pentru ca si romanii au fost afectati de criza din Spania. Noi am recunoscut, ca tot suntem aici, ca Spania este intr-o situatie dificila dar care se imbunatateste. Dar si romanii au fost afectati de criza: multi au intrat in somaj, altii inca isi cauta un loc de munca, desi nu primesc un ajutor de somaj. Deci sunt diferite situatii.
Rep.: Sociologul Dumitru Sandu afirma la sfarsitul anului trecut ca 35 la suta dintre romanii care lucreaza in strainatate sunt in Italia, iar efectele crizei economice nu i-au determinat sa revina in tara, ci sa migreze din Italia catre Spania. Acum avem aceasta problema in Spania. Ne putem astepta ca un numar insemnat de romani sa revina in tara? Si daca da, este pregatita piata muncii din Romania sa-i preia?
S.L.: Nu, eu nu cred ca vor reveni. Eu am avut doua intalniri cu asociatii ale romanilor din Spania. Sigur, ei aveau o neliniste legata de restrictii, tocmai pentru ca instructiunile au fost comunicate foarte confuz in Spania. Noi am incercat sa-i linistim si sa-i lamurim despre ce e vorba, dar nu am avut un asemenea semnal in intalnirea cu ei, cum ca am fi pe punctul de a avea un exod inapoi in Romania. Nici vorba. Pentru ca romanii, multi dintre ei locuiesc de multi ani acolo. Multi au familii acolo, multi au rezidenta, au case la care platesc rate. Pur si simplu e o perioada mai grea a economiei spaniole si vor reintra in circuit. Multi dintre ei stau, e adevarat, pe ajutor de somaj, in acest moment in Spania, dar e un ajutor de somaj meritat pentru ca el este platit platit in functie de contributiile lor. Deci ei au contribuit un numar de luni care le da dreptul sa stea un alt numar de luni pe ajutor de somaj, deci nu este o pomana din partea statului spaniol. (…) E clar ca anumite sectoare care au cazut isi vor reveni incet, incet. Constructiile de pilda. si atunci romanii pot sa revina pe piata fortei de munca de acolo. Deci nu ne asteptam la intoarceri din Spania.
Rep.: Pentru ca tot ati pomenit de intalnirea cu comunitatea de romani, ati simtit sau v-au spus explicit ca le este teama sa nu existe anumite presiuni asupra lor pentru a renunta la statutul sau jobul din Spania?
S.L.: Da, exista aceasta temere. Multi mi-au spus ca una e ce apare intr-o lege, care intr-adevar pare ca nu are efecte asupra celor de pe teritoriul Spaniei, si alta e cum o aplica functionarul. Asta se intampla si in Romania, stim foarte bine. Dar repet, asta se intampla cand instructiunile sunt neclare si ambigue. Normal, au asemenea ingrijorarI. De aceea vrem sa deschidem linia verde, de aceea vrem sa facem acest grup de lucru intre ministerul roman si ministerul spaniol al Muncii.
Pe de alta parte eu le-am spus foarte cinstit romanilor de acolo. Lor nu li s-a mai intamplat pana acum asa ceva. Relatiile au fost foarte bune intre romani si spanioli la nivelul oamenilor dar si intre autoritati si comunitatea romana din Spania. Stim bine ca am avut situatii delicate in Italia si in Franta. Eu le-am spus cinstit ca ei trebuie sa-si arate forta pentru ca sunt aproape un milion. Din pacate, la ultimele alegeri locale de anul acesta doar 100.000 de romani s-au inregistrat ca votanti, pentru ca acolo treubie sa te inregistrezi ca votant, deci din cei 800.000-900.000 doar 100.000 s-au inregistrat si doar 17.000 au votat.
Traim intr-o lume cinica, dar asta e lumea in care traim si fiecare trebuie sa aiba instrumentul lui cu care sa se apere. Instrumentul romanului in Spania este votul. Cu cat se vor inregistra mai multi pe listele acestea de vot, cu atat vor fi luati in seama de toate partidele politice din Spania. Daca s-ar inregistra cat mai multi, daca e posibil toti 800.000, si daca ar vota in numar mare la alegeri, oricine ar fi la guvernare, ar fi foarte atent cu comunitatea romana din Spania. Sper sa fi inteles mesajul meu si sa reflecteze la el. Chiar daca urmatoarele locale sunt peste patru ani, pot incepe de maine sa se inscrie pe acele liste, sa arate ca sunt de fapt cu drept de vot.
Si pentru ca i-am sfatuit sa se inscrie pe listele de vot de acolo, intre altele am discutat si despre initiativa Guvernului de a introduce votul prin corespondenta, care ii vizeaza direct pe romanii de afara. Mi s-a parut ca au primit foarte bine aceasta veste. Le-am spus si ca, desi Guvernul incearca sa sustina initiativa in Parlament, cel de la PSD si PNl se opun acerb acestei initiative. Senzatia mea, uitandu-ma pe declaratiile liderilor PNL si PSD, este ca vor sa le ia dreptul de vot al celor din afara.
Rep.: Ministerul Muncii a incheiat, in 2009, un acord cu Ministerul Muncii si Migratiei din Spania privind facilitarea intoarcerii voluntare a lucratorilor romani, in special a somerilor sau a celor care erau in pericol sa-si piarda locul de munca, tocmai pentru ca, inca de atunci, Spania se confrunta cu o rata ridicata a somajului. Cati romani au revenit in tara in baza acelui acord?
S.L.: Am inteles ca cifra este destul de mica, in jur de 600-700 de romani. Eu am experienta anterioara cu programele acestea, niste programe care s-au dezvoltat de la inceputul anilor 2000 in toata Europa. si ele nu prea au functionat. imi amintesc ca am avut evaluari la inceputurile anului 2000, pe vremea aceea eram cercetator. Nu produc numere mari si nici nu sunt durabile pentru ca cei care se intorc pe urma pot pleca. Ei primesc niste sume de bani ca sa se intoarca, li se dau uneori chiar bani sa se integreze in tara de origine, si peste un an revin in tara de destinatie. Deci nu sunt niste programe care sa functioneze. Si Franta au avut asemenea programe si nu au functionat. Exista un numar de romani care intra in programe si care raman in tara de origine, dar nu sunt cifre mari.
Rep.: Vorbeati in urma cu o saptamana, la Bruxelles, despre faptul ca romii ar putea constitui un rezervor important pentru cresterea ocuparii la 70 la suta pana in 2020. Dar, pe de alta parte, romii stim ca sunt slab calificati sau uneori nu au nicio calificare. Cum putem sa-i integram pe piata muncii?
S.L.: Asta nu se poate face de azi pe maine, dar avem acesti bani europeni, chiar sub Autoritatea din subordinea Ministerului Muncii, la POSDRU. Sunt bani pentru dezvoltarea resurselor umane. Sunt deja vreo 90 de programe pentru romi, cu vreo 250 de milioane de euro. Cred ca pot fi mai multe. Cu acesti bani europeni putem incerca cat mai multi adulti, nu sa-i facem nici doctori, nici IT-sti pentru ca deficitul de educatie este mai vechi, dar pot sa le asigure o calificare in meseriile lor traditionale: in argintarie, in florarie, tesaturi. Deci sunt lucruri pe care le pot face, meserii decente, care uneori s-au pierdut in comunitate. Banii europeni pot fi folositi ca sa-i ocupam in aceste domenii si se pot deschide mici afaceri sau mici intreprinderi in asa fel incat cat mai multi din acesti oameni sa intre oficial pe piata fortei de munca. Nu mi se pare nimic nerealist. Vorbim de un numar mare de romi care sunt pe marginea societatii si pe care trebuie sa-i aducem in centru. Ei sunt saraci si trebuie sa-i facem sa ajunga la un nivel decent de trai.
Rep.: Este adevarat ce spuneti, dar sa nu uitam ca multi bani europeni se duc pe brosuri, pliante si intalniri.
S.L.: Din pacate, asa se intampla. Nu va contrazic. Dar sa stiti ca dintre aceste 90 de proiecte sunt si proiecte prin care banii au impact direct asupra beneficiarilor. A fost, mai ales la inceput, frenezia aceasta sa cheltuim banii europeni pe seminarii si pliante. Nu spun ca nu sunt utile, dar vad mai degraba, pentru un impact direct si rapid, ca banii sa mearga spre beneficiar. Aceste programe sa fie direct focalizate pe beneficiar.
Rep.: Se poate face ceva astfel incat banii sa poata fi directionati spre lucruri practice?
S.L.: Probabil ca va trebui ca ministerul sa dea cateva prioritati si directii pe care cei de acolo sa le foloseasca in evaluarile proiectelor pe care le fac. Niste linii generale, niste targeturi, care sa fie folosite in evaluarea proiectelor de acum incolo.
Rep.: Dincolo de cetatenii romi, stim ca mai avem un rezervor important de resursa umana in mediul rural, acolo unde sunt oameni neocupati si neinregistrati la rata somajului. Este o situatie foarte veche, iar oamenii nu reusesc sa intre pe piata muncii. Ce solutii vedeti, va ganditi poate la o schimbare a politicilor publice?
S.L.: Sunt solutii care depasesc cadrul de competente al Ministerului Muncii, dar sunt solutii viabile. si anume, daca tot sunt localizati in mediul rural, unde principala ocupatie, cel putin pana acum, este agricultura, am putea sa avem acele intreprinderi de procesare a alimentelor care sa le aduca si plus valoare. Noi, acum, multe produse din agricultura le recoltam si le vindem. Am putea sa facem chiar acolo, la marginea tarlalei, intreprinderi care sa proceseze acele produse agricole. Fie ca vorbim de grau, fie ca vorbim de fructe, sa se faca acolo, pe loc, conserve, compot, faina si sa mearga mai departe pe piata pentru consumatori. Ar fi un mare avantaj pentru ca poti in aceste intreprinderi de procesare sa angrenezi aceasta forta de munca subutilizata, dupa parerea mea, care exista la discretie in mediul rural. Dar, repet, sunt solutii care depasesc competentele Ministerului Muncii. Se tot discuta in ultimii doi ani despre ele si multe se pot face chiar pe bani europeni.
Rep.: Avem vreo sansa sa crestem ocuparea la 70 la suta pana in 2020?
S.L.: Da, nu este un obiectiv foarte ambitios. Noi trebuie sa crestem in zece ani cu sapte puncte procentuale si oricum am fi sub alte tari din UE care acum au gradul de ocupare de 75 la suta. Dar ar fi rezonabil. Nu e greu sa facem asta, mai ales ca avem aceste rezervoare si mai avem un rezervor al asistatilor sociali care primesc niste bani de la stat si nu simt nevoia sa munceasca ca nu au de ce. Sumele respective le sunt suficiente ca sa stea acasa, ceea ce este anormal. Statul nu poate sa iti plateasca pana la nivelul la care sa stai acasa. Asta inseamna dependent de ajutorul statului. Anul acesta incercam, prin Legea asistentei sociale sa-i scoatem pe oamenii acestia din dependenta si sa-i incurajam sa munceasca si sa devina activi pe piata muncii. Chiar daca vor avea venituri mai mici statul poate sa le completeze veniturile prin ajutoare, dar nu pot sa-ti dau bani la nivelul la care tu sa stai acasa si sa astepti sa vina postasul cu banii.
Rep.: Cati dintre cei care in momentul de fata se regasesc in categoria asistatilor sociali ar putea fi anul viitor in piata muncii?
S.L.: Nu avem cum sa facem o estimare realista si exacta a numarului celor care ar fi apti de munca si care ar putea intra repede pe piata fortei de munca. Dar cred ca nu sunt putini in situatia asta.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
