INTERVIU eMM – Miodrag Belodedici: „Si dumneavoastra ati observat, si noi, cred ca si mama a observat ca nu mai exista un al doilea Hagi”

Miodrag Belodedici (nascut in 20 mai 1964, la Socol, Caras-Severin) este directorul centrelor de juniori din cadrul Federatiei Romane de Fotbal. A castigat doua Cupe ale Campionilor cu Steaua Rosie Belgrad si Steaua Bucuresti, dupa ce cariera de fotbalist si-a inceput-o la Minerul Moldova Noua, in liga judeteana Caras-Severin. Miodrag Belodedici a debutat in echipa nationala in 1984, de-a lungul carierei sale adunand peste 50 de selectii. Prezent pentru cateva zile in Baia Mare cu prilejul editiei 2010 a Cupei Xela, „Belo” – distins de Federatia Romana de Fotbal cu… calitatea de „Diamant” pentru intreaga sa activitate – a avut amabilitatea sa poposeasca alaturi de reprezentantii eMaramures si sa contureze si cateva marturisiri: despre durerea ca fotbalul dispare din judete cu traditie, despre problemele fotbalului adresat juniorilor, despre golul lasat de Hagi in nationala Romaniei, despre emotiile primului sau turneu, dar si despre faptul ca a ajuns sa joace fotbal chiar impotriva dorintei tatalui sau, atat de tare iubea acest sport.

„Am inceput sa intru in familia maramureseana a fotbalului”

– V-am intalnit si anul trecut in Baia Mare, la Cupa Xela. Deveniti un obisnuit la acestei competitii?
– Sunt al doilea an consecutiv in Baia Mare, am inceput sa intru in familia maramureseana a fotbalului. Prietenul meu Alexandru Dobai, el este de vina. L-am cunoscut prin Didi Prodan, eu eram anul trecut, de exemplu, in Ungaria, dar m-a rugat sa vin si am venit. In acest an m-a sunat din nou acum cateva luni si mi-a spus ca Xela are turneu si in acest an. Am venit cu mare placere. Anul acesta am venit insotit de selectionerul grupei de 1996 din cadrul Federatiei Romane de Fotbal, ca sa vada ce mai poate selecta, ce poate descoperi. Doua, trei, patru cinci talente la grupa de 1996 si mi-a spus ca a vazut doi-trei baieti destul de buni.

„Pentru performanta imediata nu suntem pregatiti”

– Va ocupati in cadrul FRF de grupele de juniori. Cu prezentul vedem cum stam in fotbalul romanesc. Viitor, macar, avem?
– Facem selectii, ii pregatim, ii chemam la lotul national, ii ducem in turnee internationale, in fiecare an avem doua grupe care joaca turnee de calificare pentru campionate europene… Ce sa va spun?! Pentru performanta imediata nu suntem pregatiti: trecem de primul turneu, de unde din patru echipe doua se duc mai departe, dupa care in grupele de elita, unde apar si tari puternice, din patru merge una si acolo ne blocam. Noi muncim, ii pregatim cand vin la Mogosoaia in stagii de cate 12 zile, facem turnee. Ii ajutam pentru viitorul lor: sa fie pregatiti atunci cand, in calitate de seniori, ajung la echipe de liga a treia, a doua sau chiar in primul esalon.

„Noi suntem varful piramidei. Problema nu este la noi”

– Spuneti ca nu suntem pregatiti, inca, pentru performanta. Cu cata rabdare trebuie sa ne inarmam?
– (Ofteaza inainte sa raspunda si lasa niste fractiuni de secunda sa treaca in tacere…) Eu am exemplul Spaniei, care de multi ani se pregatea si investea si economic, si politic. Au investit foarte mult, iar rezultatele abia de vreo patru ani au inceput sa apara: campioni europeni si mondiali. Au o infrastructura extraordinara: acolo in fiecare sat o sa vedeti un centru sportiv cu teren sintetic, bazin de inot, teren de iarba, competitii pornind de la varsta de 5 ani. Nu stiu daca va imaginati un copil de 5 ani jucand imbracat in echipament complet, cu arbitru…

– Investeste Federatia Romana de Fotbal destul in viitorul fotbalului romanesc sau problemele incep chiar de aici?
– Nu. Federatia investeste destul de mult. Noi suntem varful piramidei. Problema nu este la noi. Noi investim. Pot sa va spun ca fiecare grupa de la 14 la 19 ani are un buget in functie daca are sau nu jocuri de calificare in acel an. Intr-un an cu calificare poate sa ajunga la un buget de 80.000 de euro. Cu meciuri, cu turnee, cu pregatire. Noi investim destul de mult, ii pregatim. Dar, va repet: asta este la varful piramidei. Problema e ce este mai jos… 

„Daca am avea patru, cinci academii ca si ale lui Hagi ar fi extraordinar”

– Care sunt principalele probleme identificate de dumneavoastra? Unde se blocheaza drumul spre performanta?
– Ne trebuie terenuri, dar trebuie sa fie un program politic la nivel de judet, de oras, de comuna. Toti trebuie sa se organizeze si sa ajute. Deocamdata incearca privatii. Cum e Gica Popescu, Hagi – care face un lucru extraordinar. Daca am avea patru, cinci academii ca si ale lui Hagi ar fi extraordinar. Problema cu scolile private este ca acolo cine are bani merge, cine nu – nu. Dar acestea sunt solutii punctuale. Ar trebui o actiune generala pentru sprijinirea fotbalului.

– Fiindca ati pomenit de Hagi, va intreb: de cand nu a mai scos socala romaneasca de fotbal un jucator nu ca si Hagi, ca este clar ca asa ceva nu avem, dar macar un jucator apropiat de valoarea lui Hagi…
– Pai n-a mai scos… Si dumneavoastra ati observat, si noi, cred ca si mama a observat ca nu mai exista un al doilea Hagi. Nici pe teren la Romania – Albania nu am vazut pe teren un al doilea Hagi si ne lipseste foarte mult un jucator tip Hagi, care sa poata sa faca diferenta. Sa poata sa dribleze, sa scoata din joc un jucator si sa produca putina panica in apararile adverse. Da. A disparut. Si nu numai Hagi. Au disparut jucatorii ca Hagi, ca Gica Popescu, precum Dorinel Munteanu… Din cauza aceasta au disparut: pentru ca nu avem nici infrastructura necesara si nici competiile de care am avea nevoie. Copiii termina junioratul si nu au unde sa continue. Au disparut foarte multe judete de pe harta fotbalului din primele esaloane, asa cum a disparut si judetul dumneavoastra. Aici era o echipa foarte mare acum 30 de ani. In prima si a doua divizie. Copiii aveau unde sa mearga sa joace fotbal, aveau idoli din acest domeniu. Acum si in Maramures, dar si in judetul meu, in Caras Severin – Resita este inexistenta. Sunt foarte multe judete unde nu se mai face fotbal. Fotbalul e 0. Si daca nu au cluburi unde sa se inscrie, acesti copii nu au unde sa creasca. 

„Ce vad copiii la oamenii din fotbal (…) nu reprezinta modele bune”

– Nu credeti ca si faptul ca fotbalul romanesc e mai degraba invadat de scandal decat asaltat de succes este un motiv pentru care copiii nu mai sunt atrasi de fotbal?
– In afara de lipsa infrastructurii, parerea mea este ca acesta este cel mai important lucru: un copil trebuie sa fie linistit, protejat si sa poata sa creasca sanatos. Asa e si in familie: daca parintii se cearta, se bat si se comporta urat, il zapacesc si pe copil. Asadar este un aspect important: ce vad copiii la oamenii din fotbal, cum se manifesta si cum se exprima nu reprezinta modele bune. E un punct important.

„Obiectivele ne depasesc”

– Ati adus mai devreme vorba despre meciul Romania – Albania, altfel poate va iertam de intrebari in sensul acesta. Asa va intreb: ce credeti ca se intampla la nationala noastra de seniori?
– Nu stiu. Oricine isi da cu parerea pare un fel de critica si nu as vrea sa fiu critic. Dar, din pacate, acolo sus, la nationala de seniori, nu avem rezultate si acolo trebuie sa avem rezultate. Toata lumea asta asteapta si nu avem rezultate: asta inseamna ca nu suntem pregatiti sa ne ridicam la nivelul asteptarilor. Obiectivele ne depasesc. Degeaba ne punem obiectiv calificare la Campionatul Mondial, de exemplu. Poate pur si simplu nu avem valoare sa ajungem acolo. Asa si la copii: nu avem valoare sa ne calificam la turnee finale. Si atunci trebuie sa avem puterea sa o spunem, ca sa stie toata lumea. Si sa ne gandim la altceva.

– Insist: ce le lipseste celor de azi din nationala de seniori ca sa aiba rezultate cum a avut generatia dumneavoastra, de exemplu.
– Aveam competitii mult mai bune decat au ei acum. Eu, fiind junior la Minerul Moldova Noua, aveam posibilitatea sa ma exprim mai bine: aveam antrenor bun, terenuri de joc, masa asigurata, aveam competitii foarte bune in tot felul de orase, ne permiteam sa mergem cu o zi inainte, sa stam la hotel si sa mancam, ceea ce in ziua de azi a cam disparut. O echipa de tineret sau de copii nu isi permite sa doarma si sa manance la hotel.

Primul turneu – „mi-l amintesc mai bine decat cupele acelea importante, cu Steaua Rosie si cu Steaua Bucuresti”

– Suntem la un turneu pentru copii. Va amintiti primul dumneavoastra turneu?
– Imi amintesc foarte bine. Mi-l amintesc mai bine decat cupele acelea importante, cu Steaua Rosie si cu Steaua Bucuresti. Foarte bine imi amintesc primul meu turneu. Era in tara, la Timisoara. Aveam niste emotii extraordinare pentru ca erau multi copii implicati si, in capul meu, trebuia sa iau un test… Sa joc bine ca sa ma remarc. Imi amintesc si o prima selectie la Bucuresti, la care am mers toata noaptea cu trenul, la clasa a doua. Erau niste lucruri extraordinare. Si de asta il felicit pe Alexandru Dobai: cu siguranta copiii care vor deveni fotbalisti de performanta isi vor aminti acest turneu.

– De ce ati ales acest sport si nu altul?
– Nu stiu. Niciodata nu pot explica in cuvinte potrivite acest lucru. Probabil pentru ca am avut talent. Dar nu stiu de la cine l-am avut. Dar mereu mi-a placut fotbalul extrem de mult. Parintii nu prea m-au lasat, tata nu a fost de acord. Dar s-a intamplat intr-o zi ca am disparut de acasa si cand a venit tata sa ma gaseasca, eu deja jucam fotbal la Bucuresti. Si cand am inteles ca imi place si sunt bun la asta, mi-a zis doar sa vin mai aproape de casa, la Timisoara. Era tarziu. Am avut talent, asta este. In rest nu stiu ce sa va raspund. 

„Si judetul meu e 0 la fotbal si ma doare”

– Noi, in Baia Mare, asa cum ati remarcat si dumneavostra, suntem un oras in suferinta dat fiind ca am ramas fara fotbal in eslaonul secund. De prima liga ce sa mai spunem… Ne consolati in vreun fel?
– Nu cred ca exista mesaje de consolare. Si judetul meu e 0 la fotbal si ma doare. Cand ma duc la Resita, la Moldova Noua, si stadionul era plin, iar acum e nimic… Mesajul de consolare? Am fost in Baia Mare la un meci de rugby si a fost un spectacol extraordinar de frumos. Handbalul de aici… Oamenii trebuie sa organizeze si va fi si fotbal.
Sursa: Ramona-Ioana Pop