Zidurile care au inconjurat orasul Baia Mare in perioada medievala au fost demolate si reconstruite de mai multe ori, insa seful sectiei Arheologie a Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie, Dan Pop, a dezvaluit un fapt mai putin cunoscut. Conform specialistului maramuresean, linia formata de fortificatia medievala a Baii Mari era in forma de… inima.
Linia zidurilor de fortificatie ale fostei cetati medievale Baia Mare formeaza… o inima. Arheologul sef al Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie din Baia Mare, Dan Pop, cel care a facut public acest fapt mai putin cunoscut, argumenteaza teoria, impartasita de mai multi specialisti, prin informatiile continute de unele dintre documentele vremii, prin rezultatul unor cercetari, o harta din anul 1783 si printr-o imagine cadastrala a teritoriului fostei cetati medievale.
In anul 1469, Baia Mare a primit din partea regelui Matia Corvin, al doilea fiu al lui Ioan de Hunedoara, dreptul de a ridica ziduri de aparare. In perioada medievala, priviligiul de a se inconjura cu fortificatii era acordat doar oraselor libere regale, iar decizia regelui a venit dupa esecul campaniei militare in zona Moldovei. In urma acesteia, atacurile militare ale moldovenilor au devenit frecvente in regiunea noastra.
Baia Mare – o inima
Desi unii istorici sustin ca astazi este dificila identificarea exacta a traseului zidului de aparare, o harta din 1783 arata planul neregulat al incintei fortificate a orasului medieval. Iar imaginea cadastrala demonstreaza mai exact “inima” in interiorul careia era Baia Mare.
“De-a lungul timpului, arheologii maramureseni au descoperit mai multe parti din fundatia zidului de aparare, cele mai recente fiind chiar in acest an cand am avut sansa ca, fiind programate diferite lucrari de constructie pe proprietati particulare, sa putem dezveli si carta inca doua fragemente ale fortificatiei Baii Mari. Zidul era in forma de inima, fapt care se poate observa pe harta cadastrala”, a declarat arheologul sef al Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie.
Traseul zidului de aparare
Incinta orasului medieval era dotata cu mai multe turnuri ridicate de bresle. Dintre acestea, s-a pastrat doar Turnul Macelarilor, fost depozit de praf de pusca. Orasul mai avea si patru porti, unele cu poduri mobile, sub doua dintre acestea fiind inchisori. Zidul era strajuit in nord de un turn situat pe actuala strada Podul Viilor, apoi mergea paralel cu raul Sasar, continua pe ruta actualelor strazi Steampului – Monetariei – Olarilor – Piata Izvoarele – Vasile Alecsandri – Argesului – Andrei Muresanu – Gheorghe Sincai.
 |
 |
 |
 |
In secolul al XVII-lea, exista cel putin doua mentiuni documentare care vorbesc despre consolidari ale zidului, una datata in anul 1663, cand se astepta un atac al habsburgilor, si una in 1690, cand era asteptata o noua campanie militara a armatei conduse de Emeric Thokoly, conform lui Weisz Attila, care citeaza mai multi istorici si arheologi maghiari si romani.
Se mai pastreaza un singur fragment
Desi zidul a avut rol de aparare doar pana la incheierea rascoalei lui Francisc Rakoczi II (cunoscuta sub denumirea “Razboiului curutilor”, de la inceputul secolului al XVIII-lea), mare parte din fortificatie a fost pastrata pana la inceputul secolului al XIX-lea.
Astazi, din zidul cetatii medievale mai este o singura portiune vizibila, langa fosta monetarie a orasului, astazi sediul Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie. In rest, cu ocazia diferitelor demolari, arheologii mai descopera portiuni din fundatia fostului zid de aparare a cetatii medievale.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
