Începe Săptămâna Luminată. Ce semnificație are această perioadă?

Începe Săptămâna Luminată. Românii au obiceiuri și tradiții pentru această perioadă dar și superstiţii pe care le respectă pentru a atrage binele asupra familiei și gospodăriei.
Săptămâna Luminată este prima săptămână care urmează după Învierea Domnului Iisus Hristos şi se termină în duminica următoare, numită Duminica Tomii şi este sărbătorită de creştinii ortodocşi şi greco-catolici.
Zilele din Săptămâna Luminată au semnificaţii speciale, dar şi denumire precise: Lunea Albă, Marţea Albă, Sfânta Miercuri, Joia Verde, Vinerea Scumpă sau Fântâniţa.
În Săptămâna Luminată nu se postește, credincioșii întremându-se astfel după cele opt săptămâni de post anterior Sfintelor Paști.

Tradiția spune că în Săptămâna Luminată nu se spală rufe, nu se fac treburi casnice şi nu se fac munci agricole, atât în semn de respect pentru sărbătorile amintite, cât și din superstiția de a nu atrage bolile, dăunătorii și pagubele.
În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „harți, ceea ce înseamnă că oamenii au dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. Miercurea și vinerea, în perioadă cuprinsă între Învierea Domnului și prima duminică de după Rusalii avem „dezlegare la peşte”.
Începând din Duminica Sfintelor Paști și până la Înălțarea Domnului, la Liturghie se cântă Axionul Paștilor: „Îngerul a strigat …”, iar credincioșii se salută cu cuvintele: „Hristos a înviat!” și răspund: „Adevărat a înviat!”-
În Săptămâna Luminată nu se fac parastase. Începând cu praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, Biserica nu mai face slujbe speciale pentru cei adormiți.
De asemenea, slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduială specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii.