IN MARAMURESUL ISTORIC – Taurile din Hoteni si operele de arta de la tintirimul bisericii – monument istoric (GALERIE FOTO)

Rt 29 din 22 08 2010 cu Zoia,Brena, eu mai apoi si cu Anca
Vezi GALERIE FOTO
S-a cam dus vara. Opt grade azi-noapte in Targu Lapus si 18 grade suind din Cavnic spre Roata, aruncand ocheade partiilor de schi si instalatiilor de transport pe cablu, dar si scurtei partii artificiale, alba, unde recent s-a desfasurat un concurs dedicat pasionatilor sporturilor hibernale. La stanga, impozantii Trei Apostoli, mai apoi varful Gutai si in cele din urma, peste arsele de arsita pajisti inspicate ale Budestiului, Creasta Cocosului. E duminica dar, incredibil, se lucreaza temeinic la modernizarea drumului spre Barsana, in timp ce autoturistii au iesit in grupuri la pascutul afinelor si a coacazelor rosii (merisoarelor) de pe impresionantele marghile (musuroaie mari) din poienile vaste de dicolo de Pasul Neteda.

De-aici perspectiva se largeste teribil, de la varful Fagadaul Pintii, Magura Mare si Mica, Piatra Totosului, spre Corha, Gruiul Lupului si Chicera, toate facand parte din piemonturile NV ale Muntilor Lapusului, iar peste ele, in plan mai indeparat, apar superbele piramide separate de largi sei alpine ale lui Pop Ivan-Muntele lui Serban-Paltinu-Tomnatec, Farcaului, Mihailecului, Toroiagai in timp ce catre N se contureaza aproape lineara spinare montana a Zakarpatyei Ucrainei.

Terase cu sute de clai si clenceri
De data asta nu voi continua spre buricul Budestiului si apoi, pe dinaintea bisericii de lemn din Josani, monument UNESCO, in avalul stravechii vai a Cosaului, ci voi cobora la stanga, mai intai spre o afunda inseuare, dupa care ma voi avanta pe deasupra enclavei Brebului, spre frontiera sudica dintre Hoteni si Ocna Sugatag .

E admirabil sa mai dai pe-aici cu privirile de case (aproape) traditionale, grajduri si suri din lemn, patule impletite artistic din groase nuiele de alun daramite sa mai ai drept fundal secularele terase succesive, acum cotropite de sute de clai si clenceri cu fan, unele noi, cu matasos-parfumata otava abia adunata.

Ici-colo poti vedea ghirlandele ca de uriase anaconde ale vrejilor de pepini porcesti (bostani) cu flori uriase, portocalii. Spre stanga, de la SV spre NV, orizontul e spectaculos conturat de Magura Budestiului si apoi de crestetul Gutaiului.

Pana acolo sunt, insa, terasele separate de cranguri umbrite de cete de arini tineri, fanatele bej-parguite si casele de varat si colibele ce puncteaza plastic versantii blanzi.

Peisaje demne de un tablou postimpresionist
Mai apoi, ajunsi pe o terasa de deasupra Brebului, orizontul se deschidea peste nevazuta vale a Marei, catre Desesti, Harnicesti, Sat Sugatag si indaratul acestora, precum un scut stancos pe alocuri, Culmea Pietrei. Deasupra ei, vasta pajiste dinspre aria naturala protejata a Iezerului Mare.

Am oprit intr-o culme pentru a admira la E-SE-S, dinspre versantul geografic drept al vaii Cosaului spre varful Chicera-Sermetes-Neteda, incapabil fiind sa evaluez, pur estimativ macar, sutele de inguste terase separate de huceaguri si arini, totul inca de un neverosimil tonic verde punctat de mii de clai de fan si clenceri.

Varianta spre Ocna Sugatag o lua la dreapta, insa eu am optat pentru cea directa, din stanga, spre Hoteni, via inseuarea cu scena pentru spectacole folclorice de pe valea Darasca, renumita pentru serbarea primavaratica anuala Tanjaua din Hoteni.

Am oprit din nou, ca de fiecare data atunci cand ma aflu deasupra pasunii vaste interpusa spre lacurile de surpare a fostelor ocne de sare, iar fresca Ocna Sugatag, precedata de o mare turma de vaci si cativa bivoli, imi aminteste din nou de un tablou drag, Iarna la Barbizon, pictat de Ion Andreescu intr-o maniera postimpresionista.

Sumanul abandonat de la casa cu prispa
A urmat un fel dedescendenta insurubare pe serpentine, apoi un avantat urcus spre marginea estica a Hoteniului si, imediat, a mai trebuit sa opresc o data, deoarece mi-a atras atentia o veche, cunoscuta si tare draga mie, casa cu prispa acoperita de vita de vie, sarpanta de ardezie, o scara alipita dosului ei, sub protectia streasinei, cu siraguri galbene si verzi de pastai abia puse la uscat.

Un vechi suman, brun-mitos si cam jerpelit, atarna netrebuincios

Un vechi suman, brun-mitos si cam jerpelit, atarna netrebuincios, deocamdata, de-a dreapta usii scunde si verzi. Usa era larg deschisa, dar gazdele erau duse la biserica.

Ionut pozeaza, dar… e tare timid
Am mai coborat nitel spre centrul satului, cu monumentale porti de stejar, unele din ele atipic decorate cu basoreliefuri trimitand la ritualul tanjelei.

Am oprit nitel in dreptul unor lamuritoare panouri privind aria naturala protejata Taurile Hoteni. Aici era in curs de adunare un grup de tineri familisti iar cu ei, Ionut, un scump de cocon de doar patru ani, frumusel si tare timid in timp ce-mi poza.

Am cotit la stanga-n sus, pe ingustul asfalt ce ma scotea la biserica de lemn, monument istoric ( cod MM II-m-A-04585), cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril.

De dimineata pana pe la ora 11.00, in biserica zidita in Slatina (azi Ucraina) pe la 1790 (data atestata prin determinari dendrocronologice) si stramutata aici in 1895 pe un loc in care anterior au existat alte doua sfinte lacasuri, slujea preotul greco-catolic enoriasilor sai.

Dupa aceea, era randul preotului ortodox si a enoriasilor acestei credinte sa se inchine si sa se roage in armoniosul lacas. Nu am oprit, fiindca am vrut sa revedem mai intai splendorile lacustre ale Taurilor Hoteni ( admirate ultima oara de Sangeorz-2010 ).

La Taurile de la Hoteni
Le-am abordat nu ca de Sfantu Gheorghe, prin fata casei de vacanta oribil protejata in fasa de gardul kitschos-ostentativ confectionat, vorba unui hatru amic de drumetii, din traditionale impletituri de nuiele inox, ci putin mai dinspre SE, de pe la ultima casa.

Gazdele ne-au permis, ba chiar ne-au invitat sa trecem prin ograda lor si apoi prin livada secatuita de rod, imbatati fiind realmente de parfumul otavii abia-ntoarse, cu iz iute de rogoz , menta brosteasca, costreie si pipirig, in timp ce picioarele ne saltau parca pe solul umed si covorul molatic al ierbii, tuns scurt.

In curand, am remarcat doua panouri indicatoare. Primul era la capatul celui mai SV tau umbrit de arini, al doilea, mai mare si foarte bogat informativ, spre capatul pasarelei, ca o subrezita punte din scanduri de lemn, ce trece peste tinovul inselator si drapat gros cu muschi de turba (Sphagnum sp.), decorat acum de rubiniile margele ale fructelor de rachitele, dinspre hotarul Brebului.

Acolo ne-am gandit sa mergem la final, pentru a suporta stoic cel de-al doilea atac salbatic al tantarilor concertat cu cel al taunilor, la fel de avizi de sange.

Ne-am strecurat pe malul estic al alungitului tau admirandu-i reflexele, ba aurii, ba azurii ori ca de cerneala, ajungand la cel mai NE tau, acolo unde-n primavara am deranjat involuntar o familie de rate salbatice mari.

Am facut-o si de aceasta data, insa familia a sporit de pe luciul vibrant al apei cu nuante de un verde-chihlimbariu ridicandu-se cinci-sase rate salbatice gurese, unele cu un discret penaj brun-pamantiu, masculii fiind ceva mai colorati si gulerati alb-albastru-sidefiu.

Perspective spre Desesti
Am revenit pe un vechi drum de carute, acum inierbat si flancat de numeroase tufe de arini si aluni apoi printr-o livada de pruni, neingrijita si invadata de o vegetatie ierboasa salbaticita.

Departe, spre NV, peste laturalnicele gospodarii ale Hoteniului, se deschidea o splendida perspectiva spre Desesti si turla noii biserici greco-catolice de lemn intrecandu-se-n sveltete si armonie cu cea a bisericii de lemn, monument istoric UNESCO, cu hramul Sfanta Cuvioasa Paraschiva.

Pe drumul de piatra, ce trece din Hoteni spre Breb, au aparut doi tineri mountainbikeri straini, un baiat si o fata. Anterior, abia intrand in Hoteni, am vazut altii doi, la fel de tineri.

I-am admirat pentru modul lor absolut exemplar de a prospecta profund, dar mai ales deplin neagresiv, minunatele taramuri morosenesti (atatea cate au mai ramas dupa grobian-agresivul asalt al kitschului de import capsunaresc hispano-italic-frantuzesc).

Lucrarile celor 30 de artisti plastici si amatori
Greco-catolicii au lasat locul de ruga ortodocsilor pe la ceasurile tot mai fierbinti ale amiezii. Un numar mare de lucrari, in special picturi in ulei pe panza dar si cateva icoane, modelaje in ipsos, un basorelief si o sculptura moderna turnate in bronz, erau panotate pe fatada sudica a bisericii scaldata acum in soare.

Era ziua vernisajului lucrarilor realizate in perioada 16-22 august de catre un grup de circa 30 tineri artisti plastici coordonati de catre sculptorul Ioan Marchis in cea de-a VI-a editie a Taberei Sociale de Arte-Hoteni, organizata de catre Episcopia ortodoxa Romana a Maramuresului si Satmarului-Parohia Hoteni, impreuna cu Fundatia Hope & Home for Children-Maramures, Baia Mare si Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Maramures, Baia Mare.

Artistii au socializat lucrand si indrumand artistic in aceasta perioada cu un grup de aproximativ 40 copii proveniti din case de tip familial din Baia Mare, Viseu de Sus, Ocna sugatag si Hoteni.

Toate lucrarile expuse (ca si cele realizate in fiecare editie a taberelor de arte) urmau sa fie valorificate, iar fondurile obtinute au o singura menire, aceea de a veni in sprijinul cresterii si educarii copiilor vitregiti de soarta.

Am fost incantat sa admir indeaproape excelentele lucrari plastice reprezentand peisaje inspirate de frumusetea locurilor, portrete de femei, ceterasi, icoane, masti, straiti de lana, indeletniciri si mestesuguri rustice din Hoteni, unele realizate intr-o clasica maniera plain-air-ista, altele intr-una moderna, absolut toate tradand bucuria si exuberanta creatorilor lor, unii inca aflati pe bancile institutiilor de invatamant, altii fiind in plin curs de afirmare sau consacrare.

Ramona – cocoana cu parul balai, imbracata in straie strabune
Cateva femei se rugau la intrarea in pronaos. Altele cantau minunat, acompaniind preotul ce slujea Sfanta Liturghie. Am intrat in pronaos si, aproape instantaneu am dat cu privirile de angelicul chip al Ramonei, cocoana morosanca de vreo trei anisori, cu niste balaie bucle vaporoase si ochi albastri ca marea, minunat imbracata in straie strabune.

Alaturi de ea, o tanara mama, la fel de balaie, cu un cocon de vreo doi anisori si jumatate in brate. Am mai remarcat ingenucheate femei varstnice, tinere fete si femei rugandu-se smerite.

Lumina zilei, magic infiltrata prin arcadele ferestruicilor de lemn zabrelite, candelele si candelabrele, icoanele aproape acoperite de bogatia si multimea stergurilor albe de in si canepa tesute-n casa si bogat ornamentate cu motive florale, poleita lumina sacra izvorand dinspre altar, argintatele usi imparatesti sculptate-n lemn, vocea de tenor a preotului tanar, raspunsurile-n canon ale diaconului, chipurile sfintilor pictati pe pereti si pe bolta intr-o maniera renascentista, creau impreuna o atmosfera de calm si smerenie impunand la pioasa introspectie si ruga.

Aveam sa revin in sfantul locas imediat dupa ce enoriasii si preotul aveau sa iasa-n tintirim pentru a oficia festivitatea vernisarii lucrarilor.

La eveniment s-au adunat probabil circa 100-120 de persoane, majoritatea fiind formata din artisti, copiii institutionalizati, sateni (majoritatea copii, tinere, femei varstnice) si invitati. O impresie extraordinara crea grupul localnicelor imbracate in straie traditionale purtate cu mult sic si fireasca mandrie, dar si cei vreo cativa coconi si cocoane cu angelicele lor chipuri.

Impresii…
Am plecat spre Harnicesti si-apoi spre Desesti-Mara, bucurosi sa constatam ca Maramuresul era asaltat in acest sfarsit de august de catre numerosi turisti romani din toata tara, dar si de cativa straini, iar cele doua pastravarii din Mara pareau a fi devenit dintr-o data neincapatoare.

Bucurosi eram indeosebi si pentru faptul ca iata, doar in cursul lunii august, in Dealu Mare din Tara Lapusului a avut loc o Tabara de Arte – LapusArt, la Lapus , in situl arheologic Podanc, se continuau investigatiile riguros reincepute in anul 2007 de o echipa mixta de istorici cercetatori nemti-polonezi-romani-canadieni, in Sapanta-Cimitirul Vesel – de Adormirea Maicii Domnului a avut loc un extraordinar Festival Artistic cu invitati de onoare romani si irlandezi, Editia I-a, iar in Hoteni tocmai a avut loc cea de-a VI-a editie a Taberei Sociale de Arte.

Eram convinsi ca doar astfel de manifestari cultural-artistice (si turistice) profesionist realizate si indrumate de catre mentori cu talent, vocatie si har puteau renaste, da sens si viata rusticului maramuresan autentic, nealterat.
Sursa: Lucian Petru Goja