În 3 septembrie 2022 se împlinesc 135 de ani de la moartea lui Timotei Cipariu

În 3 septembrie 2022 se împlinesc 135 de ani de la moartea lui Timotei Cipariu. M-aş fi bucurat dacă Parlamentul României ar fi stabilit ziua de 3 septembrie, Ziua Limbii Române. Nu se putea, pentru că a fost preot greco-catolic…
Timotei Cipariu a fost un erudit român transilvănean, revoluționar pașoptist, politician, cleric greco-catolic, unul dintre fondatorii Academiei Române (primit cu căldură în Sala Ateneului îmbrăcat în reverandă şi pe cap cu o tichie neagră), primul Vicepreședinte, apoi președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), istoric, teolog, pedagog și orientalist, părintele filologiei române şi a lingvisticii noastre, poliglot-cunoscător a 15 limbi (cele mai multe le-a învăţat singur).
S-a născut la 21 februarie 1805 la Pănade, în apropierea Blajului. Se pare că provine din familia unui transilvănean plecat la Piatra Neamţ şi revenit după un timp.
Și-a făcut toate studiile la Blaj. A fost hirotonit preot greco-catolic în 1827 la Blaj și va rămâne aici până la sfârşitul vieţii, ca profesor de filosofie, teologie şi limba română, prefect de studii, director al gimnaziului şi inspector al şcolilor oraşului, conducător al tipografiei Seminarului. Toată viaţa a trăit ca profesor în Mica Romă.
A avut cea mai importantă bibliotecă particulară din Transilvania, lăsată moştenire Mitropoliei Blajului. În 1948, după interzicerea Bisericii Greco-catolice Române, regimul comunist a confiscat Biblioteca Cipariu şi a trecut-o în inventarul Bibliotecii Filialei Cluj a Academiei Române. Bine că s-a păstrat. Deasemenea, a fost scos din programa şcolară după 1948.
A avut un rol fundamental în adoptarea şi în Ţara Românească şi Moldova a alfabetului latin si în stabilirea principiilor ortografiei (deşi a fost mai greu, dar a fost susţinut de Heliade Rădulescu şi Gh Asachi). A publicat multe studii asupra limbii române și a gramaticii sale. Primul ziar românesc cu litere latine, prima carte de gramatică cu caractere latine şi autorul primei noastre ortografii etimologice, cărţi religioase, istorice, şcolare, traduceri, chiar şi poezii. A colaborat la “Foaia pentru minte, inimă și literatură” din Brașov. A propus folosirea predilectă a cuvintelor de origine latină.
Chiar şi politică…A fost unul unul dintre secretarii Adunării Naționale de la Blaj din 1848. A fost şi deputat.
Face parte din a doua generație a Școlii Ardelene, continuatorul lui Samuil Micu, Gheorghe Șincai şi Petru Maior. Un autodidact de excepţie.
S-au găsit manuscrise cu o traducere personală a Bibliei.
În 1854, a fost vizitat la Blaj de către savantul german Theodor Mommsen, viitorul laureat al premiului Nobel pentru literatură.
Sunt mândru că am avut un Timotei Cipariu!
Sunt mândru că Piaţa în care se contruieşte “Catedrala greco-catolică a Mărturisitorilor şi Martirilor secolului XX din Cluj “, se numeşte Timotei Cipariu.
Nicolae Iorga scria despre Timotei Cipariu: “Un profil de umanist european descins din legendă pe pământul nostru ca să ne studieze limba și istoria, tainele sufletului și zbuciumul de veacuri”.
M-am supărat că nici un vorbitor de la sărbătorirea Limbii Române la Cluj, nu l-a evocat pe Timotei Cipariu.
Pentru Cipariu limba noastră este un tezaur de care trebuie să ne apropiem cu sfinţenie, să-l păstrăm cu grijă. Decât să-l pierdem, spunea el, „ mai bine să ne înghită pământul de vii”.

Aurel Lucian Chira