Zile trecute a iesit de sub tiparul Editurii Proema Baia Mare numarul opt al revistei Tarii Chioarului, Vatra Chioreana. Intrata in al noualea an de existenta, revista reuseste sa reflecte viata culturala si economica a uneia dintre cele mai importante tari a Maramuresului. Colegiul de redactie este alcatuit din oameni de-ai locului: Vasile Dragomir, director fondator, Emanuel Luca, redactor sef, Mihaela Mandicescu, secretar de redactie. Numarul acesta a aparut cu sprijinul primariilor Sisesti si Copalnic Manastur, care au alocat fondurile financiare necesare.
Sa faci o revista de tinuta intr-o zona eminamente rurala, cu siguranta ca nu-i o treaba usoara. Si, totusi, cativa oameni inimosi reusesc sa se achite de aceasta sarcina, adunand materiale interesante, in special de la colaboratori din zona.
Editorialul noului numar al revistei poarta semnatura unuia dintre cei mai importanti scriitori ai Romaniei de azi, academicianul Augustin Buzura, fiu al Tarii Chioarului, nascut in Berinta. Dosare care pot ucide, este titlul articolului in care maestrul Buzura se ocupa de un subiect care a lasat rani adanci in societatea romaneasca postdecembrista – acuzatiile de fosti colaboratori ai Securitatii aduse unor personalitati de prestigiu din lumea literara de catre CNSAS.
De data asta autorul se opreste la calvarul prin care au trecut criticul literar Mircea Iorgulescu si prozatorul maramuresean Nicolae Breban. In cazul celor doi, Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat un verdict irevocabil – cei doi scriitori nu au fost colaboratori ai fostei Securitati. „Iata, de pilda, Mircea Iorgulescu nu a mai avut sansa sa auda adevarul pronuntat si confirmat de Inalta Curte. Un cancer pulmonar cu multiple metastaze, pe fondul unei mari tensiuni psihice lesne de inteles, i-a grabit sfarsitul. Pentru ca nici macar cumplitul diagnostic nu a temperat elanul acuzatorilor. Omenia si credinta trebuiau cautate in alta parte”, spune autorul justificandu-si titlul editorialului.
In ceea ce-l priveste pe Breban, Buzura merge mai departe: „Un scriitor de marimea, importanta si curajul lui Radu Breban nu poate fi nici turnator si nici judecat dupa priceperea unor vrabiute literare. Sentinta pomenita ii da dreptate, dar asta, totusi, nu mi se pare suficient. Oare nimeni nu trebuie sa-si dea demisia pentru asemenea greseli… intentionate? Oare mai are rost o asemenea institutie care nu lucreaza intotdeauna, precum se vede, in slujba adevarului?”.
Numarul de care ne ocupam contine foarte multa proza de buna calitate. Remarcabila mi s-a parut Pe urmele Albei ca Zapada, semnata de Anca Goja, care demonstreaza ca poate fi liderul noii generatii de prozatori maramureseni. Nu putem trece cu vederea bucata Zeghea a lui Vasile Dragomir, un fragment dintr-o scriere mai ampla, un roman cu care prozatorul ne tot ameninta de cativa ani, dar editarea lui intarzie ne permis de mult. Fragmentul publicat ne face sa regretam si mai mult faptul ca Dragomir nu-s aduna odata scrierile intre copertile unor volume adevarate.
Interesanta si povestirea lui Vasile Tecar din Dealul Corbului, Moara dintre ape, si aceasta facand parte dintr-un viitor roman pe care autorul il pregateste pentru tipar. Printre autorii gazduiti in acest numar ii mai amintim pe: Nicolae Goja, Vasile Tivadar, Ioan Bota, Dumitru Fanateanu, Alexa Gavril Bale, Ioana Ileana Stetco, Gelu Dragos, Dragomir Ignat, Gh. Pop Demires s.a.
Articole tematice semneaza Emilia Lupsa (Viata in Ardealul de Nord sub dictatura hortyista), George Cadar (Descifrarea limbii etrusce), Tania Maria Vasut (Povestea stra-strabunicului meu, Pop Simion din Surdesti), Roxana Seling, Zamfira Tuns si Gh. Zah care prezinta un fragment din Monografia satului Curtuiusul Mare.
Numarul este ilustrat cu fotografii ce apartin lui Eugen Suciu si Emanuel Luca. Coperta I este realizata de Emanuel Luca, iar pe a IV-a sunt reproduse cateva din lucrarile realizate de doi pictori din Copalnic Manastur, Iolanda Gherghel si Mihaela Mandicescu. Tinuta grafica a revistei este la inaltime, singurul repros fiind fata de calitatea reproducerii unor fotografii. Cei trei membrii ai colectivului de redactie au o indelungata experienta in presa, asa ca sigur stiu ca fotografiile trebuie sa aiba o anumita calitate pentru a fi reproduse corect intr-o pagina tiparita. Sa speram ca in urmatorul numar vor inlatura si aceasta deficienta.
Noul numar al revistei va fi lansat sambata, 6 septembrie 2014, ora 17, la caminul cultural, cu ocazia manifestarii Zilele comunei Copalnic Manastur.
Sursa: Grigore Ciascai