O sa fie voci care vor riposta, zicand ca nu sunt eu in masura sa sfatuiesc pe altii in domeniul financiar. Eu, de cand ma stiu, am avut multe domenii in care nu m-am simtit in largul meu, dar am fost as la un lucru: am stiut foarte bine sa nu am bani. Vorba aia: „Ce-i pe mine-i si-n dulap. Cand ma imbrac zice lumea ca ma mut, Doamne feri, de-un foc!”. M-am simtit foarte bine cand am fost dator. Am stiut atunci ca se roaga cineva pentru sanatatea mea, cu speranta ca daca voi fi sanatos isi va vedea inapoi banii. Deci, nu ma pricep sa fac bani, dar se stie ca cine nu se pricepe intr-un domeniu da sfaturi.
Asadar, bani se pot face aplicand metoda sigura, a leului muncit. Spuneau mineri de-ai mei, candva, ca un leu primit e primit, nu e dat. Aveau dreptate, dar nu mai are lumea rabdare sa castige bani cu taraita. Toti ar vrea bani gramada si de asta au profitat cei care au infiintat Caritas-ul, FNI-ul sau jocurile Bingo. Numai ca nici astea nu-s sigure si atunci trebuie gasita alta metoda. Cei care au banii necesari ca sa isi asigure un loc pe liste de candidati si prind o conjunctura favorabila s-au scos. Daca apuca un mandat, cel putin, pe la Casa Poporului nu mai au probleme cinci generatii ale familiei lui. Salariul bunicel, dar aia-s banii de tigari, mai o mica invarteala, mai o pensie suplimentara aranjata prin votul tuturor…
Acum aud ca, pe langa acea pensie suplimentara, vor sa isi treaca la vechime in meserie si anii petrecuti in Parlament. Nici de ministri sau cei de rang inferior din guvern nu mi-i rusine. Se sacrifica ei pentru tara, dar nu se pot sacrifica pe degeaba, asa ca au grija sa ciupeasca de ici ceva si de dincolo altceva. Au ramas celebre fripturile din vaca de Kobe si caviarul cumparat pentru Mihai Razvan Ungureanu, ale caror preturi ajung la 3500, respectiv 10.000 de lei kilogramul. Si nu s-a cumparat cu suta de grame…
Dragos Titea intra si el in galeria oamenilor de stat care se plimba cu elicopterul cand vrea sa isi plimbe copilul si sefa de cabinet. Normal ca habar nu are cum de au aparut in acte drept „piloti”, dupa cum, tot normal, nu a mai aparut cu acea declaratie de presa promisa pentru explicarea situatiei. Cu astea ne apropiem de metoda despre care vreau sa vorbesc, care are legatura atat cu vorba minerilor cat si cu alegerile in functie. Am mai sorbit si eu cate putin din intelepciunea populara, cand n-am avut altceva de baut.
Zice poporul roman ca daca nu curge tot pica si spun cei ce au muncit in perioada comunista ca de unde muncesti de acolo traiesti. Si nu se refereau doar la banii primiti pentru munca depusa, ci si la uneltele, piesele, subansamblurile sau produsele finite furate din fabrica. Cei ce ajung in vreo functie au grija sa profite de orice. Exista comisioane primite pe sub mana, fond de protocol si deconturi, dar parca nu ajunge. Sunt muncitori care fac lucrari la firme ce prind lucrari cu primariile sau alte institutii dar care pun mana si pe la casele alesilor. Sunt oameni din subordine care rezolva orice fleac pentru care seful nu are timp dar tot lipseste ceva. Asa ca nu strica daca se poate sa nu platesti utilitatile. Se mai pomeneste inca de celebrul caz al celor care se racordasera la reteaua de gaz cu o retea improvizata, care ocolea contorul.
Pe lista figurau vicepresedintele CJ Maramures (de atunci), Calin Matei (care a negat ca ar avea asa ceva), parlamentarul Titus Liviu Pasca, consilierul baimarean (la acea data) Ovidiu Barle, Teodor Ardelean, Ovidiu Moga si Aurel Bizo, la care se adauga oameni de afaceri cunoscuti in Maramures. A aparut povestea cu fostul primar Cristian Anghel, care cerea schimbare de contor la apa de fiecare data cand acesta arata un consum prea mare. Nu se gandea ca poate a spalat sotia mai mult, ca rufele murdare se spala in familie, ci dadea vina pe contor. Procedura a mers cat a fost in functie si a continuat si dupa aceea. S-a incetatenit la noi ideea ca, daca cineva a fost primar, ministru, parlamentar sau presedinte de tara trebuie sa i te adresezi cat timp traieste cu formula „Sa traiti, domn primar!” sau ce functie o fi avut. Omul de rand asa simte, asa procedeaza.
Pe de alta parte, cel care a ocupat temporar o functie si a profitat de acel moment are impresia ca moara lui macina mai departe malai si ca nimic nu s-a schimbat. Unora le merge. Spunea Narcisa Suciu ca in Finlanda nu te lasa statul sa fii sarac. In Romania nu te lasa sistemul sa te scufunzi. Daca ai ajuns sa fii o rotita cat de cat importanta in el, sistemul te tine la suprafata. Intri un pic dupa gratii, eventual, ca sa ti se distruga credibilitatea si sa fii terminat ca om politic, dar nu te lasa sistemul sa mori de foame. Ba chiar te ajuta sa faci bani. Multi bani. Important este sa fii in sistem… Acolo se castiga multi bani.
Sursa: Ioan Buda-Ţeţu
– Servicii de creare site web
