Vezi VIDEO
WWF-Romania lanseaza campania nationala „Raurile de munte: ultima sansa”, urmand modelul campaniei din 2011, „Salvati padurile virgine”, cand peste 100.000 de romani au contribuit la modificarea legislatiei, in favoarea padurilor virgine. WWF isi propune ca, alaturi de sustinatorii campaniei, sa obtina protectia legala pentru cele mai valoroase rauri de munte din Romania, amenintate in prezent de peste 500 de proiecte de microhidrocentrale, aflate in diferite stadii de avizare, construire sau functionare.
Nucleul campaniei este o petitie disponibila pe website-ul www.raurileromaniei.ro, adresata Ministrului Padurilor, Apelor si Pisciculturii Lucia Varga. Campania WWF ridica probleme precum: neglijarea biodiversitatii prin amplasarea microhidrocentralelor pe rauri cu o valoare ecologica ridicata, ignorarea riscurilor si a impactului cumulativ, construirea acestora fara o planificare corespunzatoare, precum si neglijarea impactului economic si social. Trustul de presa eMaramures sustine acest demers si este partener media al campaniei.
„Campania noastra pentru salvarea raurilor de munte nu are scopul de a opri dezvoltarea economica, dimpotriva, urmareste sa obtina implementarea unei viziuni economice pe termen lung, pentru cetateni si pentru natura. Intr-o realitate noua, in care importanta apei devine din ce in ce mai evidenta la nivel global, garantarea accesului la apa al cetatenilor si protejarea surselor de apa vor fi cruciale pentru asigurarea confortului de viata, dar si a perspectivelor de dezvoltare. Sustinem energiile regenerabile, insa doar in contextul in care constructia si functionarea acestora nu cauzeaza pagube iremediabile in natura, cu efecte negative pentru comunitatile locale, pentru natura si pentru tara. Experienta ne arata ca dezvoltarea haotica de pana acum a MHC-urilor a creat prejudicii mari in cele mai multe cazuri, punand in primejdie nu doar natura, dar si sustenabilitatea mai multor zone. Campania noastra doreste sa genereze o dezbatere ampla in jurul subiectului, ca in final sa reusim sa cream un cadru de dezvoltare a acestor investitii in tara noastra, ca acestea sa respecte comunitatile locale si natura, generand beneficii pentru toti cetatenii”, a spus Magor Csibi, director WWF-Romania.
Microhidrocentrale, macro distrugeri
In Romania, peste 500 de MHC-uri se afla in stadii diferite de avizare, construire sau functionare, peste un sfert fiind in arii protejate sau la limita acestora. Constructia unui numar de aproximativ 300 de astfel de MHC-uri a fost deja aprobata fara niciun fel de pre-planificare strategica la nivelul bazinelor raurilor si la nivel national.
In timp ce utilizarea de energie din surse regenerabile este promovata la nivelul Uniunii Europene, este cunoscut faptul ca infrastructurile hidrocentralelor produc efecte negative majore asupra ecosistemelor acvatice si asupra serviciilor pe care acestea le furnizeaza la nivel local si regional, in timp ce cursurile de apa cu stare ecologica foarte buna si luncile inundabile au devenit din ce in ce mai rare in Romania.
WWF- Romania solicita autoritatilor relevante desemnarea unor zone de excludere pentru constructia MHC (WWF a propus autoritatilor un set de criterii in acest sens) si implementarea unor mecanisme clare de pre-planificare a dezvoltarii durabile pentru acest sector (pentru restul raurilor aflate in afara zonelor de excludere) care sa permita o evaluarea serioasa si durabila a corpurilor de rauri, nu numai din prisma potentialului tehnic energetic, ci si a impactului si, respectiv, a valorii ecologice, economice si sociale.
De asemenea, WWF sustine suspendarea procesului de autorizare si constructie de noi microhidrocentrale, prin emiterea unui Ordin de ministru, pana la implementarea acestui proces de pre-planificare, pentru a se evita noi dezastre ecologice pe raurile din Romania, similare cu cazurile Capra, Buda, Otic si nu numai.
Modificarea legislatiei referitoare la avizarea ar fi de asemenea o prioritate, constructia si functionarea MHC, astfel incat sa se solutioneze problemele identificate in raportul juridic realizat de WWF.
Afectarea apelor dulci de suprafata si subterane. Conform Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila a Romaniei, tara noastra se afla printre statele cu surse utilizabile de apa relativ scazute, cu 2.660 metri cubi pe cap de locuitor pe an, fata de media europeana de peste 4.000. Principala cauza o constituie contaminarea resurselor de apa si, in general, presiunea antropica.
WWF nu se opune tuturor dezvoltarilor de microhidrocentrale. insa microhidrocentralele nu pot fi considerate „verzi”. Microhidrocentralele nu produc emisii de carbon, dar afecteaza in mod serios ecosistemele raurilor si produc efecte ce nu mai pot fi recuperate nici prin ample masuri compensatorii. Un curs de apa indiguit, barat sau captat isi pierde foarte multe caracteristici si nu mai poate fi niciodata comparat cu un rau natural care detine habitate si functii ale ecosistemelor sanatoase. Cei mai afectati sunt pestii, pentru ca o mare parte dintre speciile de pesti migreaza sezonier pentru inmultire, hranire, in aval si in amonte pe cursul raurilor. Vidra este, de asemenea, o specie protejata la nivel national si international, al carei habitat este afectat de construirea microhidrocentralelor, conform studiilor WWF.
Romania si-a atins deja obiectivele privind productia de energie din surse regenerabile pentru 2020. In momentul de fata, Romania produce un surplus de energie pe care, din motive tehnice, nu il poate stoca sau transporta pe distante mari, pentru export. Conform declaratiilor recente ale reprezentantilor ANRE: tinta asumata de Romania in conformitate cu Directiva 2009/28/EC privind ponderea energiei din surse regenerabile de energie in consumul final de energie la nivelul anului 2020 (de 24%) a fost realizata in anul 2010 la nivelul de 23,6%, Romania clasandu-se pe locul 2 in randul statelor membre UE cu privire la gradul de realizare a tintei propuse. In acest context, Romania ar trebui sa puna accent pe cresterea eficientei energetice (un sector in care tara noastra are un potential enorm neutilizat) si sa promoveze acele surse de energie regenerabila cu impact redus asupra biodiversitatii.
Sursa: eMM.ro
– Servicii de creare site web
