Vezi GALERIE FOTO
Episodul I – Valea Ariesului -Pasul Vartop – Groapa Ruginoasa – Baita
Se pleaca dis-de-dimineata si, intr-o zi senina dar cu doar 10 grade, se porneste spre Turda la ora 6,30. Rasaritul minunat se admira coborand Feleacul spre fosta Potaissa, Turda de azi. Se admira cheile Tureni, Cheile Turzii, raul Aries, Coltii Trascaului si Piatra Secuiului, dupa care se ia pe Valea Ariesului cu apele din ce in ce mai imputinate inspre obarsii.
Fascinat de proiectia crestei alb-calcaroase a varfului Dolin in undele intunecate ale Ariesului, se face un popas pentru cateva minute. Lunca Ariesului, holdele sale de porumb parguit, lucernierele, merii potopiti de rod, casele si bisericile specifice dar mai ales gospodariile, salasele montane pentru varat, tuguiate si acoperite cu paie, cocotate pe inaltele culmi bordate de goruneturi, molidisuri si, bradeturi sunt admirabile, deplin specifice acestui romanesc colt de Rai.
Se parcurge un traseu bine stiut autoturistic de mine de multa vreme si recapitulat metodic in toamna 2010 si 2011 cand fusesem la Detunata Goala si Flocoasa, respectiv in Coltii Trascaului-Piatra Secuiului via Rametea.
Neguri matinale…
Grandios, imbietor dar si nespus de salbatic este Bedeleul la Salciua. Se trece prin Baia de Aries si ca de fiecare data revad prin ochii spiritului chipul aspru, hatru-jovial, al unchiului Vasile, fost sef de flotatie, pasionat cititor, turist, speolog, cel care si-a ales acea destinatie pentru intreaga-i viata si…ca loc de veci.
Pe masura ce se suie Valea Ariesului, negurile matinale sunt frecvente, insa nu prea au acea alb-argintie transparenta feeric-magica, ci dau impresia unor migrante fumuri degajate dinspre nevazute locuri de incendii de pajisti si paduri.
Se traverseaza Campeniul fara oprire, la fel si prin Albac, admirand simulacrul de beton al celebrului gorun al lui Horea-monument al naturii. Radu adoarme pe bancheta Fiatului vreo ora, in consecinta nu se opreste nici in Iara, Scarisoara, Garda de Sus-adevarate paradisuri turistice,dar imi amintesc de ele si vizitele la ghetarul Scarisoara.
Primul popas se face abia dincolo de Pasul Vartop, dupa o vale seaca si o curba ampla spre stanga, intr-o parcare unde stationeaza si alti turisti. Se porneste in sus pe valea seaca, bolovanoasa, urmand marcajul turistic banda rosie. Aproape de sosea, pe un indicator turistic se mentioneaza –Groapa Ruginoasa-50 min.
Poteca trece curand pe malul geografic drept al vaii si suie o panta alerta. Aceasta e la inceput lutoasa, ingusta si afunda apoi dispare pe o prelunga zona cu grohote dupa care are o tenta ascendenta domoala in timp ce traverseaza un frumos molidis.
Groapa Ruginoasa – salbatica si impresionanta
Zona este frecventata, dovada ambalajele de dulciuri, sucuri, servetelele si hartie igienica cu care unii nesimtiti turisti si-au sters probabil creierii abandonati chiar pe langa poteca. Pe malul vaiugii se admira lumanarici albastre, in rest cam toata vegetatia a fost pustiita de arsita si seceta verii toride.
Turistii poposesc intr-o poiana larga, ascendenta spre N, cu un drum de TAF in dreapta si marcajul turistic banda rosie, dublat de cel banda galbena (spre Stei). Se continua pe poteca orientata la stanga, apoi se face un alt popas la buturuga de molid -reper de pe malul sudic al vestitei Groapa Ruginoasa.
Suntem foarte aproape, la S, de Cheile Galbenei, Cetatile Ponorului, Focul Viu, Padis, Glavoi… De pe buza S a Groapei Ruginoase privind descendent spre N se vad Pietrele Galbenei-sur-argintii. Spre N se contureaza semeata creasta a Muntilor Vladeasa si Gilaului, sub noi, salbatica, impresionanta, in perpetua extindere prin alunecare, dezagregare si levigare, Groapa Ruginoasa.
Se compara cu surata-i ceva mai modesta, din nefericire si foarte putin cunoscuta, Rapa Straminosului din Vadurele, comuna Napradea, judetul Salaj dar si cu foarte recent vizitata Rapa Rosie din Sebes- judetul Alba. 
Daca similitudinile cu Rapa Straminosului sunt flagrante nu doar ca structura geologica si cromatica, ci si ca forma, in ceea ce priveste comparatia cu Rapa Rosie apar evidente diferente legate cel putin de modul de erodare si modelare a rocilor conglomerate, friabile.
Toate aceste trei destinatii turistice de importanta geologico-peisagistica merita vazute nu dupa o seceta si insolatie prelungita ci, preferabil, intr-o zi insorita precedata de cateva zile ploioase cand culoarea straturilor rosii-caramizii, fiind mai saturata si intensa, devine contrastanta molidisului verde-intunecat din jur.
Se viziteaza Groapa Ruginoasa dinspre S si apoi de la V, admirandu-i versantii abrupti ca sarpantele unor case de munte, formati din argile cuartoase de culori rosietice, vinetii orizontale in zona NV, rosii-caramizii in zona NE si oblice (rasturnate).
Eroziunea cea mai activa pare a fi in prezent in zona E , intr-acolo fiind vizibile prabusiri de mari portiuni de sol si padure in timp ce in zona SV-V prabusirile par a fi ceva mai lente si in trepte care permit cel putin efemera fixare a vegetatiei.
Spectaculos, salbatic, arid e si debutul vaii Seaca din fundul Groapei Ruginoase, prezentand ruperi de panta, cotloane violent spalate de turbioanele ivite dupa ploi si topirea zapezii, cu praguri si saritori dificil surmontabile din aval spre amonte fara tehnici si dotari alpine.
In ansamblu Groapa Ruginoasa, larga de circa 600 m si afunda de mai bine de 100 m, pare a exprima inechivoc forta nestavilita, salbaticia incontrolabila si maretia naturii.
A inflorit topinamburu…
Dupa un scurt popas si imortalizarea din varii perspective a acestui prim propus obiectiv turistic am revenit la sosea, intalnind pe traseu numerosi turisti de toate varstele, romani si straini, se constata ca circuitul necesita doar doua ore de veritabila incantare.
Incepe lunga si deosebit de frumoasa coborare a serpentinelor soselei spre Nucet, cu un popas la frumoasa biserica din Fanata, cotind apoi din Lunca la stanga spre Vascu-Varfurile-Brad. 
Incantat de cele vazute si molesit de torsul masinii, scaldat in soarele ce adusese temp. la 24 C., Radu a trage doua ceasuri de somn pana la destinatie.
Dincolo de Brad, spre Luncoiu de Jos-Dealu Mare (461 m conf. baliza topo drumari) lunca din dreapta pare o nesfarsita acuarela in tonuri de galben-portocaliu datorita miilor de flori de topinambur proiectate pe fundalul piemonturilor impadurite ale Muntilor Metaliferi.
La recomandarea custodelui ariei naturale protejate Calcarele din dealul Magura- Baita-Craciunesti, Alexandru Cornel, se abandoneaza soseaua spre Deva (E 79) continuand la stanga prin pitoreasca Ormindea iar coborand spre Baita am dat cu privirile de impresionanta stanca verticala – Vanatarea – pe care mi-am amintit-o subit din pag. revistei Muntii Carpati.
La ora 16 se face un popas in gospodaria familiei Alexandru, cea care avea sa fie o ospitaliera gazda dar si ghid in urmatoarele doua zile.
Atrage atentia masa uriasilor (amenajata din calcare de Baita) pitita la umbra unui frasin si a catorva piersici plini de deliciosul lor rod, alaturi de un exuberant colt botanic apoi o masa cu jilturi masive din butuci de fag, avand un ceva transcedental-brancusian in ele, cuptorul si schporul traditional din curte, ingenios construite si un cuptor cu plita din bucatarie, toate spoite-n alb, apoi mobilierul masiv si vechi restaurat cu gust, peretarele tesute din lana groisiera si patinate de vreme, biblioteca impresionanta, panourile cu fluturi exotici, pardoseaua simpla din scandura de lemn…
Seara se incheie cu un romantic apus de soare…
Foto: Groapa Ruginoasa, Muntii Metaliferi, Apuseni (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
