Vezi GALERIE FOTO
Mijesc zorile pe cand lasam in dreapta Racsa, Muntele Mic si Pietroasa, cu crestetele abia gravate pe cerul siniliu si cu plutinde neguri spre poale. Continuam spre centrul Negresti Oas apoi viram stanga spre Bixad. Oprim pentru o panoramare vasta catre culmea E-V frontaliera a Muntilor Oasului, dinspre Pasul Huta spre varful Vascului, imensa poiana S-SE a acestuia, obarsia vaii Racsa si Piatra Vascului apoi, traversand valea Turului, intram in prospera localitate oseneasca, orientandu-ne spre Manastirea Bixad.
Urmam apoi un drum cu macadam desfundat care acompaniaza in amonte valea Tarsolt. O luam spre E-NE-N, traversand lungul drum pietruit o vreme si accesibil auto, continuat cu un stravechi sleau de caruta, trecand prin livezi cu spalieri de vita de vie hibrida si destui struguri ramasi neculesi, dulci, tamaiosi. Drumul ne va duce aproape Pe Piatra (cum ii spun osenii) , Piatra Vascului (cum eronat e mentionat pe harta topo 1978) sau Piatra Bixadului (corect). De-acolo spre nord-est e varful Vascului cu Piatra Vascului aflata chiar pe frontiera cu Ucraina.
Explozie de culori
Relieful e foarte valurit si acoperit in buna parte de livezile de pruni bistriteni intercalate cu meri, ciresi, nuci si vita-de-vie imbatranita, din soiuri hibride rezistente iernilor reci, asa numita rosca sau roscuta cu iz de ananas, palisata pe empirice spaliere, pe alocuri, spre marea noastra satisfactie neculeasa.
Remarcam numeroase haturi acaparate de macesi, muri si porumbari din care izbucnesc galben-auriile flacari ale tinerilor mesteceni contrastand armonios intunecatilor arini. La stanga (V-NV) atrage atentia Magura (Bixadului ii spun bixadenii, Magura Tarsoltului conf. topografilor), cu alura tipica de muncel vulcanic impadurit cu faget, frecventi ciresi salbatici sangerii si tineri mesteceni in variate nuante de galben.
Paroase, uriase frunze verzi-argintii, de scaieti intens brumate nocturn, se intercaleaza la sol printre ciorchinii de struguri ori sutele de boabe albastre intunecate ale acestora. Profitam pe loc de nesperata oferta de struguri natur frapati.
Casute, suri… ce a mai ramas din traditie
Constatam ca explozia constructiva de dupa 1989 aproape ca a nimicit traditionalele case si gospodarii osenesti pitoresti, in locul lor aparand case imense, vile etajate sau chiar mici palate… Prin curtile si ograzile noilor case trebaluiesc harnice babute visand la copiii si nepotii lor plecati in lumea larga dupa agoniseala si un trai ceva mai bun. Din ce in ce mai rar poti vedea grajduri, suri, fanare traditionale, insa nu lipsesc numeroasele clai de fan in preajma gospodariilor celor care se mai indeletnicesc traditional cu cresterea vitelor, oilor, caprelor.
Cazile si uriasele buti de lemn sunt pline doldora de borhotul de prune si mere puse la fermentat pentru viitoarea horinca. La stanga drumului ramane cursul modest al unui paraias, afluent al vaii Cucuioasa.
Pe stanga drumului ramane casuta cu sura, cotete pentru porci, iepuri si gaini ale unei vaduve trecuta de 70 de ani trebaluind prin curte. Prispa casei sale traditionale este spoita cu ultramarin combinat cu un verde strident e plina de saci de rafie burdusiti cu te miri ce.
La fel si sura, baracile. Bostani porcesti dolofani, jupi de coceni de porumb, pui si gaini, o mica turma de mioare, un dulau urias, alb baltat cu negru, pasnic, un altul mai scund dar rau, alb-mitos, o gradinita cu zarzavat si flori contureaza neingrijita-i gospodariei. Babuta e mereu cu mintea la fiul ei plecat de multi ani in America, ca si la cel muncind in Franta ori vecinii sai dusi in Italia.
Covoare policrome de frunze…
Drumul ne scoate intr-un piept de deal decorat de mesteceni si vrejii de vie salbaticiti, alteori in dreapta sleaului, dincolo de un gard nou, ingrijiti si cu rodul recoltat. La dreapta sunt pitorestii codri aliniati de la sud catre nord pe o culme punctata de Maguriciul (405m), Coasta Ratului, Dealul Pilingarii, Magura Teiului Mare (555 m) si Magura Teiului MIca, in plan estic secund e Paltinu si apoi Piciorul Pietrii suind Pe Piatra (Bixadului). Apropiindu-ne de zona Sub Piatra si privind in urma, cu toata matinala pacla, putem admira varful Pietroasa si Muntele Mic, iar in continuare catre vest varfurile Jeleznicu Mare si Mic strajuind spre sud lacul artificial Calinesti-Oas. Vedem cu ceva dificultate in parte Moiseniul, Bixadul, Boinestiul, Aliceniul, Lechinta si Dealul Ursoiului apoi magurile vulcanice impadurite ce domina Gherta Mare si Mica, Camarzana si Tarsoltul.
Vastele suprafete sunt acaparate de feriga arsa de bruma, brun-ruginie, excelenta pentru parlitul porcilor la Ignat, folosita odinioara si ca asternut pentru vite si porci La vest se contureaza culoarul accidentat al vaii Cucuioasa, in timp ce Magura Tarsoltului ramane treptat in urma.
In dreapta, strajuita de un falnic castan comestibil verde-auriu, e o casoaie de varat. Mai sus, acolo unde apar fagii cu trunchiuri groase, ciuntati periodic de ramuri, cu tufaris viguros pe crestete, in dreapta sleaului de caruta acoperit cu un gros covor policrom de frunze, apare o alta casoaie din barne de lemn cu sarpanta de azbociment ondulat, abandonata ruinei.
Privind de-acolo spre N, pe liziera superioara a fagetului in buna parte desfrunzit, alteori galben, portocaliu sau rosietic-sangeriu, se vad meterezele andezitice de lave stratificate ale Pietrei Bixadului.
Minunatii autumnale la Piatra Bixadului
Piatra Bixadului se aseamana ca origine geologica si formatiunile sale cu Ignisul, Piatra Bulzului, Piatra Holmului, Pietroasa, Satra lui Pintea. Avem in fata un munte vulcanic trunchi-piramidal, suind brusc din piemontul numit Sub Piatra, cu versantul sud-estic abrupt dar accesibil iar cel sud-vestic si vestic stancos, cu pereti si valcele cu saritori inabordabile, cu un vast platou inierbat deasupra prin care apar intinse insule de feriga punctate de fagi solitari uriasi spre varful Vascului.
Zona e pasunata vara, prezentand izvoare si paraie desfasurate in evantai (vaile Racsa si Corneasca), avandu-si obarsiile in limbile inguste de grohote andezitice ce suna sticlos metalic sub talpa bocancilor.
Osenii au adunat de-a lungul anilor bolovanii si pietrele pajistii pentru a cosi, stivuindu-le-n gramezi mai inalte de 1 m, amintind oarecum de momaile pastorale din Bucegi, Retezat, Parang, Piatra Craiului etc.
O plantatie de molid ajunsa la maturitate sporeste pitorescul abruptului versant sudic al Pietrei Bixadului. O ocolim dupa care ne orientam spre NE , tinand culoarul unui sleau pe care s-au corhanit si tractat fagii doborati cu drujba.
Colonii de ghebe si bureti
Daca pana aici am admirat exemplare tinere de Palaria sarpelui, aici apar exuberantele ghebe si colonii de bureti suri, deosebit de placut parfumati, aducand coloniilor de Pleurotus.
Sleaul abrupt, grohotos suie nu mai mult de vreo 100 de m pana la un izvor. De-acolo se suie direct prin lastarisul de fag dens perie, dupa care se iese in traseul ascendent al unui drum de TAF orientat SV-NE. Il urmam, sperand sa iesin in saua Culmii Pietrei. Suim direct pe versant si dam in cel de-al doilea drum de TAF, paralel cu primul dar care iese in sa. E soare, senin, cer albastru otel, faget matur, splendid, cu trunchiuri sidefii argintii si, spre bucuria noastra, avem de suit de-acum incolo spre Piatra Bixadului urmand spre o poteca bolovanoasa larga. Se iese apoi in pajistea imensa si neregulata dintre varful Vascului si Piatra Bixadului.
Admiram stancariile estice ale Pietrei Bixadului, impresionante metereze si contraforti alcatuiti din lave sur-argintii subtiri, stratificate prin racire. Sunt acaparate de dense colonii de licheni de piatra ce aduc unor mici urechiuse sur-bej.
In dreapta e obarsia vaii Racsa, afluent al vaii Custurii. Traversam succesivele metereze-belvederi separate de hornuri largi si inalte de 25-35-45 m, poposind deasupra abruptului sudic stancos al Pietrei Bixadului, admirand de-acolo acrobatiile catorva corbi, ale unui solitar uliu porumbar si panoramand hat departe spre Bixad, Negresti Oas, Calinesti Oas, Prilog, Aliceni, Lechinta…
De pe belvederile Pietrei Bixadului zona Sub Piatra, catre Magura Bixadului si apoi spre Dealul Ursoiului din Lechinta, magurile vulcanice ale Muntilor Oasului sunt extraordinare si indescriptibile.
Zakarpatya de pe crestetul Pietrei Vascului
Soarele, caldura, evaporarea de dupa nocturna bruma estompeaza orizontul, creand adevarate magii fotogenice. Spre NE e varful Vascului, la stanga lui, dupa o mare inseuare cu poienita, Fekete Hegy si o poienita triunghiulara prin care trece frontiera. Borna 208 marcheaza crestetul Pietrei Vascului de pe care, privind spre N se vede un orasel-statiune turistica.
Cu greu putem imortaliza lacul de acumulare Calinesti Oas pazit de Jeleznicu Mare si Mic. Spre E-SE se contureaza varfurile Rotunzilor si Bradului, mai la dreapta varful Salatruc si uriasa-i poiana, la N acutita piramida impadurita a varful Nereseanu Mare.
Se observa Teceul Mare si raul Tisa, cu o insula, aflate in din Ucraina, si in fundal abruptul N-NV al Muntelui lui Serban si Pop Ivan apoi Cernohora, Hoverla (Goverla) , Pop Ivan de Cernohora… Culmea Gorganelor din Zakarpatya pot fi admirate mai ales de pe crestetul Pietrei Vascului.
De-acolo atrag atentia si meandrele oglindinde ale Tisei, spre Vaskovo, orasul ucrainean aflat la N , la poalele impresionantei stancarii vulcanice a Pietrei Vascului, cu greu putandu-se vedea magura si statiunea balneo-turistica Saian din Ucraina.
Paraiasul…
Dupa binemeritatul popas, pornim spre N-NV, tinand liziera cu fagi monumentali la stanga carora se inlantuie un discontinuu perete andezitic, treptat scazand ca inaltime spre N. Spre V se vad mici helestee de la obarsia vaii Tarsolt.
O ciuta o zbughi acrobatic dintre fagi, luand-o vertiginos spre poiana vestica inspre care coboraram si noi dand de o veche captare de apa din obarsia vaii Corneasca abandonata si foarte distrusa de intemperii si torente. Ne aflam la V-NV de Piatra Bixadului, urmand o vreme in aval valea Corneasca, foarte accidentata si cu un modest, dar pitoresc, fir de apa. Un perete andezitic mare contureaza malul sau stang.
Talvegul paraiasului e compact andezitic, cocosat pe o portiune iar ceva mai jos versantul din dreapta prezinta o alta stancarie semeata cu larga belvedere S-SE. Deoarece firul abrupt al paraului e succesiv blocat de fagii doborati de furtuni il abandonam, traversand culmea din dreapta iar de-acolo coborand direct pe piciorul cu praguri andezitice parsiv disimulate sub frunzisul gros si uscat, recent depus.
Coborarea se dovedeste destul de lunga, acrobatica si solicitanta insa pe deplin rasplatita de frumusetea fagetului si policromia frunzisului putin ramas al acestuia. Nu lipsesc coloniile de bureti si ciupercutele necomestibile.
Deasupra, spre NV, domina impaduritul Deal Corneasca (619 m) de unde se aude mugetul unei drujbe si imediat apoi prabusirea unui urias fag. Dam de poteca ce ne-a condus spre SE la o poienita inseuata cu o captare de apa potabila pentru Bixad si nuci.
Splendida inserare…
Frumosul si spectaculosul autumnal parea infinit. Un drum de carute/TAF ocoleste pe la poale Piatra Bixadului, trecand printre poienite cu fanate flancate de garduri din sarma ghimpata. De aici, pot fi admirate cu totul altfel stancariile Pietrei Bixadului ce par un inlansuit brau sur-argintiu.
In jurul amiezii, incheiam micul circuit pe la poalele Pietrei Bixadului, in dreptul gospodariei de varat si a sirului de fagi grosi, sub plantatia de molid intercalata cu arini, coborand spre Bixad refotografiind, de-aceasta data, in soarele bland al dupa-amiezei.
Un tractor trage un bustean gros de fag, slefuind sleaul de caruta, venind dinspre Magura Teiului si coborand spre valea Cucuioasa si-n final spre valea Tarsolt. Tinand culmea Dl.Staule beneficiem de un al doilea, si mai strasnic decat dimineata, regal vitaminizant cu struguri dupa care coboram mai departe spre Bixad in timp ce negurile serii se amalgamau cu fumurile itite din cosurile caselor dar mai ales din numeroasele focuri de frunze si greblaturi stranse de prin livezi. Ajungem pe Dambul lui Coutor, prin gura str. Magura.
Pornim spre Baia Mare dupa ce ne mai completam tolba foto cu cateva frumoase case vechi osenesti, ciopoare de gaini si cocosi, mici turme de oi si capre, o alta priveliste spre Magura si apoi cu Manastirea Bixad inconjurata de crepusculara aura diafana, strajuita de un palc de pini, aducand unei medievale citadele.
Admiram o splendida inserare cu apus magic din acest colt al Tarii Oasului in mijloc de noiembrie.
Foto: Piatra Bixadului (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja