 |
 |
Vezi GALERIE FOTO
Coborand din capatul nord-estic al Surdestiului spre raul Cavnic, se deschide o frumoasa priveliste spre Piatra Rosie, marcata cu un tricolor romanesc, deasupra unei pesteri greu accesibile. Se continua pe soseaua care acompaniaza in amonte raul Cavnic, depasind prin dreapta o cariera de piatra.
Atrage atentia vechiul iaz decantor al sterilului, iar in capatul sau nordic, se remarca modesta vale a Secaturilor care taie spectaculos culmea impadurita cu foioase. Traseul turistic propus incepe abia de la gura vaii Secaturilor. Din soseaua ce suie spre Cavnic, se ia la stanga prin pajistea mlastinoasa, apoi arida, punctata cu carpeni rari.
Grota antropica de la valea Secaturilor
Chiar langa sosea, se observa un loc unde sunt amplasate staulele unei stane, iar la aproximativ 100 de metri, pe o terasa, o alta stana. Poteca pastorala a ia apoi la stanga, peste valea Secaturilor, acum aproape seaca.
Se suie pe versantul abrupt, cu carpeni batrani si contorsionati apoi, prin fagetul matur, unde atrag atentia bizarele incolaciri ale radacinilor.
Dupa aproximativ 200 de metri de urcus greu, in stanga se vede cursul afund si stancos al vaii Secaturilor care isi taie talvegul sinuos-cascadat prin culmea aglomerat vulcanica dura. In baza custurii, se afla o grota de sorginte antropica, inalta la intrare de mai bine de doi metri, larga de vreo 2,5 m si afunda de trei.
Grota a fost realizata de stravechii mineri, cautatori de aur din Cavnic, cu ajutorul tancusului si ciocanului, nu prin sfredelire si impuscare adica. Se suie apoi pe poteca stancos-abrupta, de unde se iese repede in pajistea nordica, imediat sub linia electrica de inalta tensiune ce vine dinspre Surdesti, continuand spre Cavnic, Pasul Neteda si Sighetu Marmatiei.
Valea Secaturilor ramane la stanga, iar spre nord se vede decorat in pastelurile toamnei capatul sudic al Pietrelor Soimului, iar la dreapta orasul Cavnic. Deasupra acestuia spre E domina impaduritul Deal Hija, in timp ce spre NE impresioneaza culmea principala a Gutaiului, de la varful Secatura si Gutaiul Doamnei spre Gutaiul Mic (Trei Apostoli) si in continuare spre Pasul Neteda.
Pasteluri si branduse de toamna
Rasaritul de soare scoate in relief primele branduse de toamna, pastelurile verzi-aurii dar si umbre alungite pana la peste 30 de metri. O casoaie solitara de lemn ramane in urma.
Poteca este marcata turistic cu cruce albastra ce vine de la V spre E, orientandu-se dinspre Surdesti, Dealul Crucii, Cavnic. Formatiunile ciudate din brecii sur-negricioase impanzesc pajistea denivelata, superb decorata de multimea de branduse. O turma mica de oi pazita de un pacurar din Surdesti, suie la deal. 
Se traverseaza albia sinuoasa a vaii Secaturilor pentru a continua urcusul in amontele malului sau geografic drept. In dreapta, din versantul stancos si impadurit cu fag, gorun si paltini monumentali, s-au desprins uriase blocuri aglomerat vulcanice, alteori andezitice, sur-argintii, unele lasand vederii frumoase clivaje netede.
In urma se contureaza valea Cavnicului, la stanga iazul mare de steril, iar in dreapta, gospodariile razlete care tin de Surdesti si apoi platoul cu pajiste si clai de la N de Piatra Rosie. Depasind locul de unde izvoraste valea Secaturilor, versantul devine si mai inclinat. Se trece prin poiana alungita flancata de codrul de foioase. Spre SV se poate vedea Dealul Crucii, in timp ce spre S panorama se extinde spre livezile si gospodariile satului Plopis.
Panorame…
Traversarea in urcus accentuat a limbii de faget nu presupune mai mult de 100 de metri. Se suie lejer pana la un varf dominat de trei fagi ale caror diametre depasesc un metru jumatate, iar inaltimea poate fi estimata la peste 25-30 de metri. In jurul lor se pot admira alti fagi maturi dar nu la fel de batrani.
Au trecut doua ore jumatate de la debutul turei si in scurtul popas se poate panorama Tara Lapusului, Culmile Breze-Vima si Preluca, Tara Chioarului si Fisculas, Defileul Lapusului fiind inecat de neguri laptoase.
Satra Pintii pare tangibila, iar dosul nordic al Pietrei Rosii seamana cu sofaua unui urias zmeu din poveste. Dinspre SV , se suie un valcel larg, ca o limba de lunga poiana. Odinioara, pe acolo a trecut drumul pastoral pentru carutele ce suiau la stana din Arsita dar acum, pe varful dealului, dincolo de maretii fagi seculari, lastarisul dens a invadat sleaul si poteca.
Spre varful Mogosa
Prima imagine-reper este cea spre varful Secatura. In fata apare pentru prima oara varful Mogosa, marcat de numeroase relee de comunicatii. Spre stanga si in jos, peste liziera fagetului cu molizi maturi, se vede o vreme cubul andezitic al Pietrei Bulzului, dincolo de el hotarul spre Surdesti si Negreia, iar mai departe Dumbravita, Chechis, Grosi…
Dupa ce se parcurge saua Arsitei, apare marcajul turistic cruce rosie care acompaniaza poteca ce suie spre varful Mogosa. Vizavi, dar coborand accentuat spre Cavnic este Drumul Catanelor ce descinde mai apoi pe la obarsia Paraului lui Mihai, langa Pietrele Soimului.
Desi varful Mogosa pare extrem de aproape, pana acolo e necesar o ora si jumatate si asta deoarece panta este mare. Lastarisul dens de fag, intercalat cu plantatia de molid, ascunde poteca inainte de a iesi in pajistea cu afinis si merisoare delicioase.
Dupa patru ore de la plecare, se ajunge pe varful Mogosa, de unde se pot panorama Muntii Meses spre Tibles, Muntii Rodnei, varful Varatec, Prislop, Neteda sau Plesa apoi Sermetes, varful Pietrei si Chicera din Muntii Lapusului.
Spre N se vede Hanul Pintea invaluit de codrii Pasului Gutai, la dreapta sa releele GSM si in continuare intins-neregulata Poiana Boului, varful Secatura si Gutaiul Doamnei, dar si varful Gutai si Trei Apostoli.
Peste Hanul Pintea si peste cursul incipient al Rausorului spre satul Mara, apare ,intinsa pajiste de deasupra Culmii Pietrei zona Iezerului Mare si, mult mai departe, pajistea de pe crestetul Pietrei Sapantei. Varful Plesca si zona barajului hidrotehnic Runcu-Tataru sunt aproape.
In plan apropiat, se afla platoul rotunjit si imens, cu relee, unul mare si alb, al Ignisului. La stanga acestuia si peste peretii andezitic-bazaltoizi ai rezervatiei Lespezi , se vede pajistea alpina a Pietroasei.
Spectaculoasa este piramida ascutita, cu terase ocru-ruginii, a Mons Medius precedata de Varful Ascutit (sau Ciontolan) din Baia Sprie iar spre SE, cele 10-12 culmi successive, paralele, separate de vai alb innegurate fotogenic din Tara Lapusului.
Spre V, se vede Baia Sprie, imensul iaz de steril poluant de la Tautii de Sus ce face tranzitia spre Baia Mare est, marcata de uriasul cos de fum inalt de 450 de metri al defunctei Phoenix si apoi Cuprom S.A.
Impresionism la lacul Bodi, Baia Sprie
Pe acea directie, un mic iaz se observa pe varful Mogosa, aproape de relee. Se tine directia nord, pe sub linia telescaunului si urmeaza un scurt popas pe buza partiei abrupte de schi, cu o lungime de 2.200 de metri. Pe zona superioara a partiei, spre varful Mogosa, se remarca un traseu sinuos, dur, marcat pentru moto-bikeri.
Panoramarea nordica are un plus de farmec datorita albastru-intunecatei oglinzi circulare a lacului Bodi Baia Sprie, frumoasei arhitecturi piramidale a Cabanei Mogosa, precum si a recentelor cabane construite in stil rustic ce apartin Complexului Turistic Suior.
Pasteluri in tonuri galben-aurii sunt mai prezente. Coborarea abrupta spre drumul sinuos-inclinat, acoperit cu macadam, si in final spre Cabana Mogosa presupune o ora. Se suie in dreapta pe langa o noua cabana, remarcand in perimetrul lacului Mic si al parcarii Cabanei Mogosa vreo trei case de vacanta in constructie. Impresionanta este oglinda mare si aproximativ circulara a lacului Bodi Baia Sprie (rebotezat lacul Mogosa) .
Surpriza maxima nu o constituie feeriile acvatice in tonuri demiurgice de albastru, nici impresionistele licariri pastelate in auriu, verde, fistic sau galben, create de umbrele mestecenilor si plopilor de pe mal, ci cardul de rate salbatice care apare treptat brazdand in viteza luciul apei, lasand in urma fantastice siaje ce aduc unor arabescuri ori unor minunate dantele.
Intreg acvaspectacolul este impresionant. Ratele s-au inmutit in ultimii ani, deoarece au fost neagresate, ocrotite si furajate suplimentar.
Se coboara pe drumul accidentat si, dupa aproximativ 300 de metri doar, in stanga, se iveste circulara depresiune a lacului Nou, cu oglinda acvatica in mare parte invadata de flora specifica locurilor umede, mlastinoase, de la rogoz la pipirig si stuf.
Aici, o rata mama, vreo opt boboci, impreuna cu ratoiul tata cu cap de culoarea sidefului plutesc in sir indian. Din aceeasi directie, apar alti trei ratoi apoi alte perechi de rate maronii si ratoi cu capete verzi-albastre si superbe penaje alb-albastre la varfurile aripilor. Impresioneaza maiastra aterizare razanta a altor exemplare pe suprafata invadata de vegetatie sau fascinanta lor decolare, dupa o ciudata alergare prealabila pe suprafata apei.
Este o dupa-amiaza magica, in care spectacolul nevisat este completat de oglindirile coroanelor pastelate ale fagiilor si mestecenilor, ingustele perspective spre Drumul Mariutii si pajistea uscata ce suie spre Poiana Boului. Regalul turistic e completat la final de o simpatica veverita ce taie calea trecatorilor…
Foto: Varful Mogosa, valea Secaturilor si Arsita (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
