 |
 |
Vezi GALERIE FOTO
Se pleaca din Baia Mare prin Sacalaseni, Lapusul la Catalina constituind cea dintai revelatie a toamnei tarzii, ca dupa aceea la coborarea Dealului Berchezului, oraselul Somcuta Mare scaldat in soare oferind alte splendide imagini autumnale.
Se deviaza din soseaua Somcuta Mare la dreapta, spre Varai. Patru caprioare o taie peste drum spre Joampele si Fata Durusei. Pe la Gurile Scandurilor si in dreptul Dealului Viilor, alte trei caprioare pasc sub o salcie despuiata in lunca vag brumata a vaii Barsaului apoi o zbughesc spre padurea de fag a Chicerei Mari. Se face o prima oprire pentru a admira in dreapta Rapa si Stana Rapei si apoi spre V varful Cornu Plesii cu o modesta cuesta.
Se intra in Varai, drumul continuand in amontele vaii Barsau pana la obarsia sa de la confluenta Vaii Caselor cu valea Baz. O rapa calcaroasa spectaculoasa ramane in dreapta drumului. De acolo isi prelevau cei din Varai materialele de constructii.
In satul Varai
De la caminul cultural din Varai incepe traseul propus. Dupa nici o suta de metri, se ajunge la tintirimul bisericii de lemn din Varai. Satul Varai a purtat odinioara numele maghiar Varalja, (var insemnand cetate, iar alja, temelie, dedesubt) adica „sub cetate”.
Biserica actuala, cu hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, dateaza din anul 1846. Inaintea acestui lacas de cult a existat un altul pe acelasi loc pe care credinciosii din Varai au donat-o celor din satul Rona de langa Jibou. 
Pe o gratie a bisericii actuale este scris numele fierarului Talpos Ananie si anul 1846. Biserica a fost construita pe cheltuiala credinciosilor din parohie, iar mesterii au fost din Panticeu.
Lacasul de cult figureaza pe lista monumentelor istorice si a fost iresponsabil renovata in 1991, peretii exteriori din barne de lemn fiind acoperiti cu scandura de brad baituita.
Turnul si coiful sunt inalte, foisorul fiind prevazut cu geamurile astupate cu obloane. Pridvorul are un acoperis propriu, turnulet si foisor. Clopotul bisericii are inscriptionat in limba slavona anul 1571. Biserica de lemn din Varai detine cateva vechi carti religioase in grafica chirilica si datate 1742, cruci incrustate din lemn, un ritualic potir deosebit, precum si o steluta si un disc din argint.
Pentru a ajunge pe Cornu Plesii si apoi la Culmea Prisnel, se trece prin fata bisericii pe o ulita larga, pietruita cu calcare.
Miraje autumnale
Valea Caselor ramane din ce in ce mai jos, flancata de traditionalele livezi clasice dominate de pruni, albia si versantii sai abrupti fiind drapate cu un sinuos brau de fag intercalat cu gorun, paltin, jugastru, ciresi salbatici.
Sleaul larg al ulitei trece prin zona Pe Deal a Varaiului iar inspre NE se contureaza magura impadurita cu foioase numita Chicera Mica. Din pacate si aici, ca si in Maramuresul Istoric, stridentele arhitectonice, de la cele cromatice la oribilele garduri din inox, si-au facut aparitia.
Sub poalele Chicerei Mici pot fi vazute o casa veche spoita in albastru ultramarin si o sura trainica inca, ce are fundatia cladita din calcare de Varai. Se urmareste ulita, in dreapta aparand penultima gospodarie din marginea nordica a Varaiului.
Sleaul larg este flancat de tufele rubiniu-visinii de sangeri, un solitar plop negru semanand cu niste flacari de lumanare. Imediat se descinde in zona cunoscuta de localnici Sub Corni datorita abundentei arbustilor din aceasta specie care, in aceasta perioada, au frunzisul galben-auriu si fructe stafidite.
Ultima gospodarie se afla pe dreapta ulitei iar vizavi, pe buza drumului, o dependinta traditional construita din chirpici si lut batut printre rudele de fag si carpen. Tufe incarcate de fructe aduc a perle albe. Vestitii pruni de Varai, bistriteni cu prune dulci, carnoase sunt nedesprinse de pe samburi, stafidite de brume constituie nu doar niste excelente pretexte foto.
De aici drumul pare betonat discontinuu si asta fiindca aflorimentul calcaros eocen are aspectul unei cuirase compacte in care se pot gasi fragmente de fosile dar si de melci marini spiralati. In dreapta se contureaza o terasa larga, usor ascendenta si invadata de menta salbatica arsa de brume si morcovi salbatici, abruptul sau NE fiind acoperit de padurea matura de foioase ruginie.
Drumul ia aspectul unui scurt tunel vegetal acoperit de frunzisul gros, pestrit colorat, in timp ce spre stanga se contureaza o larga panorama spre traditionalele locuri de stane de la Fantana Mare, Gura Stanii si piciorul NE al Prisnelului Varaiului.
Spre Pestera Varai
E necesar o ora de mers din Varai pana la poalele Cornului Plesii, la casa-stana a lui Viorel Ghirbomean, un pasionat crescator de vite dar si de capre, dar si un bun cunoscator al locurilor O ceata de maidanezi pestriti, de toate varstele asalteaza prevenitor pe trecatorii ce se apropie de stana, insa fara sa constituie un pericol.
Locul este fermecator din pricina fascinantei policromii autumnale contrastand cu aridul versant calcaros SE-E al Cornului Plesii. Peste ogoarele aride si terasele invadate de balarii, atrage atentia culoarul impadurit-ruginiu al Vaii Caselor in treimea sa nordica, de obarsie.
La stalpul de lemn al carui varf de-abia se vede, este intrarea in Pestera Varai cartata peste 420 m de membrii Clubului de Speologie Montana din Baia Mare. In zona, foarte aproape, de sub radacinile deosebit de contorsionate ale unui fag, se observa un izbuc spectaculos si abundent.
Pestera a fost descoperita de catre membrii Clubului de Speologie Emil Racovita Bucuresti in august 1978 apoi a fost prospectata si recartata de o echipa a Speo Clubului Montana Baia Mare. Intrarea taras 15 metri, diaclaza de dupa si micile lacuri subterane fac din acest obiectiv unul tehnic si destinat speologilor.
Din senin, un vant rece, violent, cu rafale depaseste 45-55 km/h. Daca de pe varful Cornu Plesii se putea panorama spre Rapa si Stanu Rapei spre E, pacla treptat ridicata obtureaza privelistea spre Prislop, Boiu-Mare, Dealul Mesteacan si in continuare spre Chicera Mare. Un stalp metalic vopsit cu vopsea albastra si marcheaza cota acestui varf (639 m).
Popas pe Cuesta Prisnelului Varaiului
Se urmeaza directia NV-V, pe culme, avand ca obiectiv zona din dreapta Fantanii Mari, Gura Stanei, o sa larga din care coboara un sleau pastoral spre NV, acompaniind o linie electrica de medie tensiune pana in Fericea. Deplasarea pe liziera este lejera, usor descendenta, printre numeroase tufe agresive de paducel, macesi, porumbari, sangeri, corni si curpeni catarati pe arbusti.
Aflorimentele etajate si dispuse intr-un amplu evantai cu deschidere V-NV apar sub saua Gura Stanei. Aici se pot descoperi si admira numeroasele fosile eocene si oligocene din calcare litorale si conglomerate incluzand scoici dar si mai rare fosile de melci marini sau coaste de sirene de mare.
Revenind in sa, se continua pe liziera si printre arbustii densi, poposind pe crestetul chelios si cu o impresionanta cuesta S-SV a Prisnelului Varaiului (631 m). Un numeros stol de acrobatici corbi apar impresionand cu planarile, avantarile, picajele, tandermurile lor extraordinare.
Cu toata pacla dinspre SE spre SV-V, se pot admira saua Gurii Vaii Rea, Padurea Scolii, drumul ce coboara pe langa Fantana de Sub Stan pentru a ajunge dupa aproximativ 1,5 km in Valisoara (fosta Valea Rea).
Se mai vede un rectangular helesteu amenajat de vreo doi ani in treimea mijlocie a vaii Purcaretului la confluenta cu Valea Rea si in dreapta sa o cocheta cabanuta de agrement.
Privind spre SV, se pot identifica nordicele cuesta ale platoului si Stanului Cozlei, mult mai aproape si in dreapta Prisnelu Valisoarei impadurit cu foioase spre E-S-N.
Invazia corbilor
Se coboara in saua botezata Tamaita, pe o culme accidentata, calcaroasa. Apare marcajul banda albastra apoi o poteca ce suie pe versantul sudic al Prisnelului Valisoarei, descinzand pe platoul cu pajiste marcat cu o borna de beton de circa 1 m inaltime, vopsita alb-albastru.
Sub cuesta, se iveste scaldat in soare satul Fericea. Biserica de lemn atrage privirile precum un far terestru. Lacasul de cult are hramul Sfantu Nicolaie si a fost zidita intre 1886-1897 si renovata intre 1992-2000, din nefericire conservandu-se doar turla din vechea biserica.
La SV de Fericea, se panorameaza de pe abruptul nordic al Prisnelului Valisoarei de unde pot fi admirate huciurile padurilor defrisate ale muntelui Prisaca-Morii-Dl.Mare. Mestecanisurile si plopisurile sunt dense, partial desfrunzite.
Chiar daca e ceata, se poate panorama spre Cheud si lunca Somesului si mai aproape spre Valisoara, acolo unde din turla argintiu-bulbucata a bisericii razbat ultimele dangate melodioase ale clopotelor ce vestesc finalul slujbei duminicale. Corbii, incredibil de multi, se napustesc asupra rucsacului dovada a faptului ca foamea si curiozitatea merg mana in mana cu proverbiala inteligenta a acestor longevive pasari tuciurii ,grav-croncanitoare.
Imagini desprinse din povestirile nipone ale lui Yasunari Kawabata
Pe crestetul Prisnelului Valisoarei nimic nu tradeaza din urmele multimilenarului castru sau avanpost roman din sec. I-III d.Ch. Insule de lapte cainesc, pastelate in galben-auriu-sangeriu, pe alocuri inca tonic verzi, invioreaza pajistea de ani buni necosita, uscata tun. Doar 20-25 de localnici au mai ramas in zona Valisoarei.
Desi zona parcursa acum din Varai pana in Valisoara este una propice caprioarelor, fazanilor, potarnichilor, prepelitelor, datorita arbustilor bogati in fructe, livezilor nesfarsite, vaiugilor impadurite, spre deosebire de alte dati nicio vietate nu se vede inafara impresionantului stol de corbi, cotofene, gaite, pitigoi si uli porumbari ori sorecari.
Impresioneaza plopii negri, galben-aurii, partial desfrunziti, un frasin verde-crud si tanar, duzi portocalii, un gutui ce isi despovareaza ramurile de recolta poamelor sale inmiresmate, prunii bistriteni si grasi, cu stafidit-delicioase fructe, peri salbatici, loze galben-aurii, corni-galbeni-verzui, pastelatul faget intercalat cu mesteceni tineri si plopi tremuratori si albi. De asemenea, extraordinare sunt imprimeurile realizate de frunzisul nins de violentele rafale de vant, cuesta bej-ocru a Prisnelului Varaiului. Deplasarea se face costis din Valisoara pe drumul pietruit, trecand pe la secatele acum izvoare ale Fantanii de Sub Stan din grohotele calcaroase ale Padurii Scolii.
Din saua Gura Vaii Rea se coboara prin flancul geografic drept al Vaii Caselor, printre pruni neculesi, curand ivindu-se spre SV razletele gospodarii pitoresti marginase, mult mai tarziu turla bisericii si o parte din vatra satului Varai. Se ajunge la gura Vaii Caselor si confluenta cu vaii Baz, trecand pe langa horincie si vechiul valau imens pentru adaparea ciurdelor. Drumul spre casa ofera dincolo de Remetea Chioarului surpriza unui card de starci cenusii gratiosi, desprinsi parca din povestirile nipone ale lui Yasunari Kawabata.
Foto: Cornu Plesii, pe Prisnelu Varaiului si Prisnelu Valisoarei (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
