Vezi GALERIE FOTO
Din culmea Dealului Colnic, un drum cu macadam coboara la stanga spre Rau si Buteasa Pod, continuand pe serpentine spre Codrul Butesei, Preluca Noua, Copalnic Deal, iar de acolo in avalul vaii Domosa, spre satul Copalnic. A doua varianta, mai scurta, pe sosea excelent asfaltata, conduce din Dealul Colnic in apropiata localitate Buteasa.
Localitatea Buteasa face parte din Tara Chioarului si este atestata documentar in anul 1424. Este asezata in partea sudica a zonei denumite geografic „Jugul Intracarpatic”. Numele romanesc, Buteasa, este metionat pentru prima data in anul 1800. De-a lungul veacurilor, denumirea localitatii a suferit o serie de modificari : din 1566 apare inscris numele de Butacza, in 1733 in documente satul poarta numele de Butyasza, la 1800 Buteasa, iar in 1913 Bucsonfalva. Dupa 1918, se revine la toponimia romaneasca.
Intrucat locuitorii satului s-au ocupat cu butinaritul, adica facutul butilor – vase din doage de lemn folosite pentru alimentarea cu apa a Cetatii Chioar – este posibil ca denumirea localitatii sa-si aiba originea in aceasta indeletnicire.
Dupa altii, insa, numele de Buteasa ar proveni din maghiarul „bucs”, care se traduce prin loc inalt. Este cunoscut faptul ca, inainte de distrugerea Cetatii Chioar (1718), satul Buteasa se afla pe un loc inalt, cunoscut azi sub denumirea de „Pusta”, de unde locuitorii sai s-au retras ulterior spre o zona impadurita, devenita actuala vatra a satului.
Pe valea Butesei existau odinioara mai multe mori
Daca pana la intrarea in Buteasa impresioneaza panoramele spre Somcuta Mare, Valenii Somcutei, Hovrila ori Buciumi sau spre dealurile inseuate ale Cetatii Chioar, Dealul Hija, zona Intrerauri, Preluca Noua, Codru Butesei, imediat dupa intrarea in sat atrag atentia gospodariile vechi si noi si portile mari de lemn ale surilor si grajdurilor superb decorate.
Situata in centrul localitatii, vechea biserica de lemn, monument istoric, a fost construita la 1800 si are hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril. Din nefericire, biserica se afla intr-o stare avansata de degradare.
Deasupra luncii modestei vai a Butesei, se vede culmea Dealului Pietriselului, din care o varianta estica suie catre cariera de calcar. De pe culme, se poate cobori la Rau, in avalul vaii lui Boila, spre locul fostei Mori a lui Nico.
In dreapta culmii Dealului Pietriselului, avandu-si obarsia in hotarul Hovrilei, valea Matalungi conflueaza cu valea Butesei, continuand sub aceasta denumire spre SE si apoi spre N pentru a-si uni apele cu cele ale raului Lapus.
Odinioara, in Buteasa au existat mai multe mori de apa. Moara lui Tamas se afla la capatul vaii Matalungi si sub Gradina cea Domneasca, in vecinatatea vechii Judecatori, iar Moara lui Victor este situata la aproximativ un km spre SE, pe valea Butesei. Cele doua mori au fost folosite de sateni pana prin anii 1958-1960.
Pe Lapus, au mai functionat pana in 1970, cand au fost distruse de viituri, alte doua mori ce au apartinut satului Buteasa. Moara lui Todoru Nichii a fost amplasata pe malul geografic stang al Lapusului si la circa 300 de metri in amonte de Buteasa Pod. La aceasta moara, localnicii ajungeau trecand prin Osoaie, urmand apoi o poteca abrupta. Ei coborau cu bucatele purtate in carca, in traiste grele de-o mnierta ( aprox. 25 kg). Cealalta moara a Butesei se afla la gura Vaii lui Boila si a apartinut lui Nico Vasile, fiind cunoscuta sub numele de Moara lui Nico.
Pasteluri autumnale
In Buteasa, la aproximativ 500 de metri de noua biserica greco-catolica, drumul pietruit se bifurca in dreptul unei case traditionale construita din chirpici. Se traverseaza pajistea luncii umede a vaii Butesei pentru ca apoi sa se descinda in drumul pietruit-lutos ce continua pe culmea Dealului Pietriselului.
La dreapta, peste lunca vaii Butesei, se observa Dealul Butesei cu o limba de pasune rectangulara orientata catre NE. La stanga, peste Defileul Lapusului cuprins de neguri, se vede Dealul Hijii, foarte putin din Codru Butesei si culmile golase din zona Intrerauri.
Un drum lutos-argilos se desprinde spre stanga in dreptul unui stejar, coborand spre alte gospodarii pitoresti ascunse in livezile de pomi fructiferi. Fagetul ciupit de bruma este auriu-roscat, iar ciresii salbatici par insangerati. Perii au arborat o tinuta pastelata in rosu-violaceu si verde copt, iar mestecenii tineri in tonuri galbene, de la pal pana la portocaliu. Stejarii sunt partial verzi, doar nucii au fost deplin despuiati de bruma, frunzele lor moarte asternandu-se pe sol intr-un mortuar covor gros si brun intunecat.
Brandusele de toamna decoreaza pajistile nu demult cosite. Vite Baltate Romanesti pasc pazite de pastori. Gramezi mari de bostani au fost adunate in jurul gospodariilor, iar in curti, pe sobe vechi de gatit din tuci, fierb in oale mari laturile cu pepini porcesti pentru numerosii godaci ce seamana intr-un fel cu mistretii din Defileul Lapusului.
Poteca spre Moara lui Nico este inghitita aproape in intregime de huci. Dupa un incendiu si furtuni aprige, o multime de fagi maturi au fost rupti, dezradacinati si pravaliti in avalul Vaii lui Boila, peste poteca ce ducea catre fosta moara.
Blocuri sistos-cristaline, drapate cu muschi si licheni
Se tine spre N culmea cu nuci desfrunziti si pruni, punctata pitoresc de claile de fan. Panoramarea este posibila doar catre cea mai inalta zona a Butesei, cu gospodarii razlete si inspre SE, catre zona carierei.
Coborand spre V, pe liziera fagetului matur, se ajunge intr-o poteca ce da in albia paraului Curaturii, cu apa extrem de putina, adunata in mici marmite. Revenind pe culme, se coboara urmand o poteca ce ajunge la confluenta paraului Curaturii cu Valea lui Boila. Talvegul acesteia este larg, format din sisturi cristaline sub forma de praguri.
Nu lipsesc calcarele metamorfice albe, marmoreene, slefuite de ape. O vreme se poate cobori in lungul albiei, evitand pragurile inalte de pe maluri. Se traverseaza din ce in ce mai greu pragurile stancoase inalte de pana la patru metri, formate din blocuri sistos-cristaline, drapate cu muschi si licheni.
Se ajunge la aproximativ 300 de metri S de gura Vaii lui Boila, unde poteca coboara in in zig-zag peste pragurile unei stancarii de aproximativ patru metri. Dupa acest pasaj, poteca devine rectilinie si bine conturata. Serpentinele scurte si abrupte o iau pe sub alte stancarii pana in gura Vaii lui Boila, la Rau.
E posibil ca denumirea Moara din Frunti sa provina de la faptul ca intreg malul stang al Lapusului, in zona gurii Vaii lui Boila, este stancos, accidentat, ca o frunte pietroasa, adica accesibil doar pe vechea poteca.
Raul face la gura Vaii lui Boila o volta larga, iar imaginea codrilor pastelati, reflectati in apa cristalina, este indescriptibila. Doi raci, apoi o serie de pesti nu mai mari de 20 de cm, se zbenguie in apele nepoluate. Deplasarea pe malul stang, inspre amonte ori inspre aval catre fosta Moara a lui Todoru Nichii, este practic imposibila, deoarece stancariile coboara inclinate, alteori verticale, pana la apa.
Stejari, goruni, paltini si ciresi salbatici Pastelul autumnal incanta, insa relieful accidentat obliga la intoarcere. Se ajunge la confluenta cu paraul Curaturii. In stanga afluieste spre firul Vaii lui Boila un alt parau modest dar blocat cu doboraturi mari de fagi. Se tine poteca ce urmeaza malul geografic drept al vaii, iesind intr-o pajiste.
La dreapta, liziera fagetului este decorata de mesteceni si fagi tineri, monumentali. In fata, se afla o livada de pruni tineri si nuci, iar sus, la aproximativ 80-100 de metri, culmea.
Se continua spre sud, iar imediat, ascunsa in livada clasica de meri, se observa o casuta alba. Pentru a ajunge la cariera, se coboara printr-o livada, apoi se trece prin firul aproape sec al vaii, pe vechea poteca pastorala orientata spre SE. Se ajunge la un saivan nou construit din caramida, intr-o spectaculoasa rariste de stejari uriasi.
Se suie versantul abrupt prin pajiste, iesind pe o culme, de unde se vede o mare parte din Buteasa dar si o portiune din dealurile Colnic si Hijii. Se urmeaza culmea rectiliniu spre S, de unde se ajunge in drumul ce duce la cariera de marmura a Butesei.
Drumul spre cariera coboara usor la stanga, spre SE, fiind paralel cu cel care suie culmea Dealului Pietrisel. In partea stanga, se afla o pajiste inclinata si arida, punctata cu stejari rari si ciresi salbatici. Cariera nu e mare, de la ea inspre Rau debutand o vale accidentata, cu un fir modest de apa. De aici, privind spre N, se poate vedea o parte din culmea cu pruni a Codrului Butesei.
Versantul impadurit cu stejari, goruni, paltini si ciresi salbatici dar si corni si sangeri din flancul stang al vaii este spectaculos. Interesante pentru cei pasionati de geologie sunt alternantele de roci calcaroase albe cu striatii sur-vinete, cu marnele friabile si sisturile cristaline ce stralucesc feeric in soare.
Se revine la drumul carierei pana pe culmea cu pruni. De aici, la stanga, dupa aproximativ 100 de metri, se ajunge pe culmea Dealului Pietrisel, in dreptul a doua modeste gospodarii. Circuitul – scurt dar generos peisagistic se incheie in lunca vaii Butesei. Cu siguranta, insa, zona mai are multe locuri nestiute de turisti care ar merita prospectate.
Foto: Tara Chioarului, Buteasa, valea lui Boila (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
