 |
 |
Vezi GALERIE FOTO
Superb rasarit inainte de a trece Pasul Neteda. Fageturile incep sa prinda culorile toamnei spre Magura Budestiului. VarfurileTrei Apostoli si Gutaiul Mic se contureaza semete departe, iar terasarile otavite si sutele de clai de deasupra Brebului sunt piezis mangaiate de soare.
Cele dintai raze ajung si pe Creasta Cocosului si pe varful Gutai. Treptat, acestea invioreaza vatra satului Breb grupata in jurul monumentalei biserici ortodoxe cu turle gemene. Uimeste povara rodului merilor clasici de langa drum si din vechile livezi, insa prunii nu au fructe deloc. In holdele de cartofi troneaza imensii pepeni porcesti aurii, verzi, vargati ori pistruiati.
Traditional vs modern
Din pacate, si in Breb au aparut in ultimii 20 de ani casele noi, vilele etajate, unele stridente. Insa, domina clasicele gospodarii muntenesti tributare maiestriei prelucrarii lemnului, vreo patru dintre ele fiind cumparate de printul Charles al Marii Britanii pentru a le conserva si exploata cum se cuvine.
La cea dintai raspantie din satul Breb, un triplu panou informativ cu harta ofera pertinente relatii referitoare la interesul turistic-stiintific al zonei. Se continua pe varianta ce duce prin fata bisericii si a monumentalei sale porti daltuite in stejar masiv.
Se ia apoi la stanga, suindu-se pana la sediul paraginit al Postei si la pavilionul amenajat pentru intalniri la sarbatori si joc. Vizavi este o alta pensiune agroturistica, in fosta gospodarie a familiei Godja Dumitru si Anuta, bravi gospodari de multa vreme trecuti la cele vesnice.
Se traverseaza un parau bolovanos ce afluieste in valea Breboaia in apropierea caruia exista un alt panou informativ in limbile romana-engleza-maghiara. Marcajul turistic cruce rosie este amplasat pe un stalp specific normelor UE.
Se suie pe ulita ingusta, lasand in dreapta drumul ce acompaniaza firul vaii, trecand pe langa scoala si prin fata bisericii de lemn, monument istoric din sec. XVI, anul 1622, cu Hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril si a frumoasei case parohiale, de asemenea din lemn, din pacate lasata prada paraginei si distrugerii.
Brebul – satul cu biberi
Gardurile din scandura de brad frumos ornamentate, cele traditional impletite din nuiele de alun, monumentalele sau mai vechile porti maramuresene, casele scaldate in soarele bland al diminetii, gramezile de balegar de grajd pe care scurma si sporovaiesc gainile, ghirlandele de pastai puse pe prispa la uscat, cununile de ceapa si de usturoi, oamenii cumsecade ce trebaluiesc prin curti desi e duminica, femeile iesite cu galetile la fantani dupa apa te transpun subit intr-o cu totul alta lume, una pasnica si umana.
Numele satului vine de la brebi sau biberi, castorii disparuti azi dar care au vietuit aici si in apropiere, la Taurile Hoteni. Satul Breb a fost atestat documentar in anul 1360 sub numele de „Villa Olahalis Hatpatokfalva”, proprietate a lui Gyula din Giulesti.
Cainii ciobanesti balai ori tarcati, ramasi sa pazeasca avutul agonisit cu truda, hamaiesc. Multe case traditionale au ramas pustii, altele sunt oferite spre vanzare orasenilor dornici de un petic proaspat de Rai morosenesc.
Aici, in Breb, si-a petrecut numeroase zile si nopti antropologul si sociologul francez Claude Karnoouh, cu mult inainte de 1989 facandu-si prieteni brebeni dar si atragand atentia specialistilor asupra valorii culturale inestimabile depozitate in zona.
Traseul urmeaza sleaul vechiului drum de caruta, pe alocuri namolos cu toata prelungita seceta, din cauza izvoarelor de suprafata. Casele de lemn, surile, grajdurile din lemn sunt splendid decorate.
In zona, fasolea, cultivata mai mult pentru boabe, este un aliment de baza, alaturi de cartofii, mamaliga si afumaturile de porc traditionale.
Policromie autumnala
Ca si in alte sate maramuresene, se cultiva, pe langa specii mai noi, destinate obtinerii pastailor albe sau galbene pentru ciorbe, un stravechi soi cu boabe mari, alb-untoase, alteori pistruiate, binecunoscute si orasenilor care le folosesc la preparatul zacuscai.
Gentienele si fanatele otavite debordeaza de flori policrome de tot felul. Palcurile rare de margarete, scorusii salbatici dar si arbustii cu ciorchinii lor de fructe rubinii sporesc pitorescul locurilor traversate.
Spre SV domina din ce in ce mai apropiata Creasta Cocosului, la stanga sa varful Gutai, intre ele o parte din fosta caldeira vulcanica acaparata de afinis si ienuparis, mai jos gulerata de fagetul intercalat cu molizi.
Mai departe, apare chelia cu pajiste alpina a varfului Plesca, iar mai spre nord, pajistea montana vasta de deasupra Culmii Pietrei si din zona Rezervatiei Iezerul Mare. Indarat, la NE, se vad culmile dantelate ale Zakarpatyei Ucrainei si in continuare, impresionantul lant al Muntilor Maramuresului.
Dupa ce iesi din hotarul satului si treci pe langa salasele si casoaiele ori colibe pentru varat tot mai rare, se poate admira o portiune din valea mijlocie a Marei, satele Harnicesti, Sat Sugatag si Giulesti iar ceva mai sus o parte din Hoteni si Ocna Sugatag.
Arinisurile unei spectaculoase specii de graminee inalta de peste 1,2 metri, verde-ruginie, cu panicule semincere ocru-ruginii sunt tot mai frecvente.
Baci la 12 ani
Langa o stana simpaticul cocon Radu Vasile Pop, nu mai mare de vreo 12 ani, da dovada ca este suficient de priceput in prepararea traditionala a urdei pentru a putea fi lasat drept baci de parintii sai plecati in zori, cu alti brebeni, dupa hribe, la poalele Gutaiului. 
Un catelandru alb, ciobanesc carpatin de doar trei-patru luni il apara strasnic pe baietan. Alti doi catei, unul sur, celalalt ca un ghemotoc alb de bumbac, se ascund in coliba apoi, facandu-si curaj si apropiindu-se spre ceanul in care a fost fiarta in zori mamaliga.
Radu dovedeste si ca este un bun ghid oferind indicatii pentru a ajunge in doar 45 de minute la aria naturala protejata Taul Morarenilor. Un grup de brebeni se intoarce doar cu cateva ciuperci in plase ori in cosercile impletite din nuiele. Pe ei nu-i intereseaza deloc exemplarele de palaria sarpelui apreciate ca delicioase de cunoscatorii de la oras.
Taul Morarenilor acaparat de vegetatie lacustra
Se iese pe o terasa cu drumuri de carute, de unde la mica distanta se regaseste un marcaj cruce rosie, apoi un altul mare amplasat pe un megalit andezitic. Dincolo de un valcel afund dar sec se afla o tablita de lemn ingusta pe care scrie cu vopsea rosie Taul Morarenilor.
Aria naturala protejata Taul Morarenilor are o suprafata de 20 de ha, insa luciul de apa se intinde pe aproximativ o jumatate de ha, in mare parte acesta fiind acaparat de vegetatia lacustra. Arinisul tanar imprejmuieste lacul.
Din pacate, in zona cativa arini au fost recent doborati cu securea, poate de braconieri pescari pentru a ajunge la oglinda de apa cu reflexe de antracit, alteori albastre ultramarin, liliachii sau aurii.
Masuratorile recent realizate de o echipa condusa de catre biologul Lengyel Peter din Sighetu Marmatiei au aratat ca adancimea maxima a taului produs prin alunecarea malurilor modestelor paraie si blocarea cursului acestora este de 6,9 metri.
Activitatile anuale de curatare a fanatelor de tufe, arbusti, arini si incendierea ramurilor acestora sunt vizibile si in perimetrul ariei naturale protejate Taul Morarenilor. Spre deosebire de alte dati, acum nu se poate admira bogata avifauna lacustra, de exemplu garlita.
Creasta Cocosului, scaldata in oglinda taului
Trebuie mentionat ca in zona pot fi intalnite varietati de arin, salcia aurie, socul, apoi speciile botanice lacustre precum otratelul de balta, roua cerului, trifoiul de balta, curechiul de balta. Tritonul, buhaiul de balta, broasca rosie de munte, soparla de munte, vipera comuna, rata salbatica mare si corcodelul cu gat negru sunt alte cateva exemple din fauna semnalata aici. De asemenea, in pajisti sau pe insulele impadurite se pot admira fagul, frasinul, tufele mari de alun ori scorusul salbatic.
Pentru a admira oglinda superba de apa a taului in care se scalda Creasta Cocosului, se poate cobori pe langa firul unui paraias estic pe o potecuta, in zona barbar taiata cu securea sau pe versantul abrupt.
Imaginile oferite de Taul Morarenilor, Creasta Cocosului si varful Gutai sunt indescriptibile.
Coboratul spre Breb ia doar o ora si jumatate. Cu toate acestea nu se pot rata subiecte foto precum intoarcerea enoriasilor de la duminicala slujba liturgica, portile maramuresene bogat ornamentate, unele cu basoreliefuri aparte, apoi ciopoarele de gaini, lemnele de foc pentru iarna asezate in fata casei si a surilor, primele gramezi de mere aduse in curti si ograzi pentru a fi tocate si puse in uriasele cazi pentru fermentatul borhotului pentru horinca…
Pe cand soarele arde precum in luna lui cuptor spectaculosul circuit turistic se incheie. Turmele de oi coborate de brebeni de la stana din Budesti, zona borcut, sunt lasate sa pasca si sa se odihneasca in preajma clailor de fan, in timp ce proprietarii lor dezbat, asezati in iarba, la umbra prunilor si a merilor, problemele capriciosului an pastoral abia incheiat.
Foto: Breb, Taul Morarenilor, Creasta Cocosului (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
