 |
 |
Vezi GALERIE FOTO
O invitatie inedita am primit-o prin mijloc de iunie de la vestitul mester popular, Godja Patru Pupaza, cioplitor de porti maramuresene monumentale, troite, mobilier rustic laic si religios, panoplii, furci de tors, artizanale butoiase pentru horinca, din stejar si cu cep, bote trainice, bogat incrustate cu modele geometrice, pentru starostele de la nunti. Este recunoscut si premiat de Academia Artelor Populare Traditionale si a participat participant la numeroase targuri si expozitii. L-am cunoscut personal cu ani in urma si l-am vizitat de cateva ori, de fiecare data fiind impresionat de felu-i direct, onest si hatru de-a fi, dialogul decurgand mereu firesc, animat, ca si acela cu soata-i Ioana, ajunsa la 73 de ani, fiul, fiica si ginerele sau, cu totii omenosi si admirabili. Din acest motiv am decis sa le fac totusi o noua vizita lui nea Patru Pupaza si familei sale.
Perspective…
Se pleaca dis-de-dimineata spre Maramuresul Istoric, via Pasul Gutai, constatand ca la Pastravaria lui Alexa cascada amenajata in urma cu vreo doi ani impresiona din nou trecatorii cu stergura-i alb-cristalina de apa captata din cursul superior al Marei.
Au aparut noi pensiuni in Mara, ca si in Desesti de altfel. Noua pastravarie din Mara, o investitie de peste 300.000 Euro, era si ea aproape gata de dat in circuitul agroturistic. Holde si gradini cu porumb, cartofi, pepeni porcesti in floare, ca si intinsele culturi cu fasole cu boabe mari, alb-untoase, clai, clinceri cu fan si otava, dragi noua perspective spre varfurile Gutai si Creasta Cocosului, caldeira vulcanica Corha-Gruiul Lupului, varfurile Sermetes, Magura Mare si Magura Budestiului…arinisuri, verzi-tonice fageturi.
In Vadu Izei, la capatul podului peste raul Mara, un indicator arata la dreapta cinci km biserica Sfanta Cuvioasa Paraschiva. Drumul pietruit e in lucru, aproape gata pregatit pentru asfaltare. Tocmai se consolideaza albii de paraie amenajandu-se mici diguri si poduri, asadar e mult colb inecacios, basculante, excavatoare, incarcatoare frontale, iar asta garanteaza intr-un fel intentia de grabnica rezolvare spre bucuria locuitorilor.
Iza se afla in dreapta, cu apele destul de imputinate, flancata de marete siruri de salcii si arini. La stanga si deasupra drumului atrag atentia spectaculoase stratificari conglomerat gresoase monoclinale, dispuse pe doua niveluri, cu huci de foioase deasupra.
Tufuri vulcanice
Chiar la intrarea in Valea Stejarului, in dreapta drumului, pe malul geografic stang al vaii modeste omonime, in locul cunoscut drept Gura Vaii, se afla o fosta cariera de piatra pe care o vizitam. Se trece prin vadul ingust, iesind pe malul geografic stang acaparat de ciulini curtati de tot felul de fluturi, bondari si gaze, flori de cicoare, palcuri mari de menta brosteasca, scaieti dar si aromat sovarv.
Fosta cariera este la nici 100 m in stanga. Roci brun-roscate, sur-albastrii pe sectiunile nealterate exogen, straturi bizar foietate, aduse de tectonica in pozitie aproape verticala, iar intre ele numerosi trovanti (ca niste bile) rotunzi ori elipsoidali, cu diametrele de la 5-7 cm pana la 18-25 cm.
Sunt tufuri vulcanice de Dej-Magoaja rezultate prin depunerea cenusei vulcanice adusa de curentii de aer, sedimentata si ulterior acoperita de apele marii cu multe milenii in urma. Trovantii s-au format, potrivit specialistului A.Stefanoiu, prin sedimentare si concentrarea cenusii in jurul unor centre reprezentate de marne, resturi vegetale, insecte.
Apele putin afunde ale lagunei s-au evaporat treptat, sarurile sale concentrandu-se, ultimele sedimentate la suprafata fiind gipsurile care au la baza saruri de sulfat de calciu care au capatat ori un aspect amorf masiv, ori o structura cristalina fibroasa, deosebit de frumoasa in spartura noua, de culoare alb-sidefiu-cristalina.
Pe alocuri stratificarile de gips au realizat chiar mici geode. Interesanti sunt si trovantii natural sectionati, prezentand concentrice straturi delimitate cromatic de diferitii oxizi. In vulcanicele tufuri pot fi adesea vazute niste gaoace emisferice sau ovoidale, lacasele trovantilor desprinsi natural din peretele intens tectonizat si fisurat, supus variatiilor termice si precipitatiilor peste anotimpuri.
La troita lui Godja Patru Pupaza
Se revine la drum, continuand spre Valea Stejarului, admirand gospodariile prospere, casele, grajdurile, surile, inca destule dintre ele fiind traditionale, de lemn, ca si fantanile cu cumpene de stejar, portile monumentale.
Se face un popas in dreptul unei noi troite realizata cu har si talent de mesterul Godja Patru Pupaza. Silueta acesteia se proiecteaza frumos asupra culmii verzi a Pticuiului. Ele ne arata apoi dealul Ticla si Geamana spre SE iar la N-NV, Hurgoiu Mare si Hurgoiu Mic.
De fapt tarancile au fost cele care ne-au reamintit aceste toponimii aflate cu ani in urma, odata suind pe la niste izvoare cu ape minerale sulfuroase-carbogazoase din Oncesti la siturile fostelor cetati dacica si medievala, altadata cautand si descoperind mici grote dezvoltate in tufurile vulcanice de Dej-Magoaja in dealurile Hurgoiul Mare si Mic.
Deasupra fostului sat Valea Porcului
Se face o oprire la poarta de stejar a sotilor Mihnea Ilie si Marie (Valea Stejarului 192), el de 81 de ani, ea de 79 de ani, tare garbovita de truda de-o viata, grebland otava abia cosita in fata ograzii. Aproape, la nr.189, locuieste Mihnea Petru , neam de-al lor, care-si bate coasa stand asezat la umbra prunilor. Acesta ne spune ca numele Mihnea e comun mai multor gospodari din aceasta zona.
Bisericile Sfintii Arhangheli si Cuvioasa Paraschiva raman in dreapta, deasupra scolii si a unei marisoare sali amenajata din scandura de brad pentru praznice la nunti, botezuri si pomeni. Se tine ulita, trecand de monumentala poarta de la nr. 117 a familiei mesterului Godja Patru Pupaza, dorind sa ne facem in prealabil o cuprinzatoare imagine asupra intregii vetre a satului numit odinioara Valea Porcului.
Se inventariaza panoramand circular sopruri (fanare) traditionale cu sarpante acoperite cu dranita dar si altele mai noi, acoperite cu tabla ori plastic verde, terase cultivate, casoaie si salase de varat ori pentru iernat, de jur imprejur codrii si arcuitele culmi, o veritabila oaza de viata si civilizatie cu un inconfundabil iz patriarhal.
La tot pasul se observa ciopoare de gaini din rase locale scurmand pe langa garduri ori pe razoare, miei umbland precum niste catei zurbagii dupa stapanele lor care-i ademenesc dragastoase cu coaja de pita, albe fumuri invaluitoare, sacre, ritualice parca.
La casa lui nea Patru
Casa lui nea Patru este impresionanta, cu o poarta maramureseana monumentala, realizata de el in 2005. Panoul atrage glumet atentia asupra cainelui care musca. Interesant este si autoportretul in basorelief, simbolurile traditionale precum funia impletita, fusul si furca de tors, contorsionate ramuri vanjoase de stejar cu frunze si ghinde, spiralate capitelii, colacul soarelui …apoi spre curte un medalion-epitaf crestin al mesterului, adresat urmasilor sai si un alt glumet indem daltuit pe trainicul zavor-inchide usa! 
Nea Patru sta pe un jilt la umbra, lelea Ioana matura in batatura, apare curand fiica lor si fiul acesteia, Petru Bogdan de doar 5 ani dar deja initiat in mesesugul cioplitului lemnului de catre bunicul , tatal si unchiul sau, pasionat de cantatul la cetera si zongora (chitara). Urmeaza un scurt, inedit, recital dar plictisindu-se repede, Bogdan se joaca dragastos cu un pui tarcat de mata.
Bucuria revederii este reciproca, iar dialogul animat, foarte variat, ne face sa uitam de scurgerea timpului. Foto-inventariez intre timp uneltele mesterului, jilturile sale trainice de stejar, lazile de zestre amintind de cele de pe vremea medievalilor domnitori, decorate cu capete de bour, motive solare ori florale, panopliile cu coarne de berbec si frunze de stejar, miniaturalele capete de furci de tors si fusuri, o troita aflata-n lucru, mobilierul din camera racoroasa pe care stau asezate cergile frumos impaturite, ca si zadiile lelei Ioana.
Mesterul ne imbie cu horinca din bata incrustata de staroste la nunti, dar fiindca nu are cu cine, incearca sa ne corupa cu afinata. Un cocos negricios da peste niste coji uscate de paine si galant, isi cheama la ciugulit soatele la fel de negricioase. Grajdul si sura, vechi ca si atelierul, au fost demolate de vreo 3-4 ani, pe locul lor aparand casa familiei fiicei si a ginerelui lor, un garaj, si platforma unei viitoare ciuperci-pavilion. Un gard cu botosi grosi de stejar, frumos ornamentati, delimiteaza curtea deocamdata determinata.
E o veritabila desfatare dialogul cu nea Patru, lelea Ioana, fiica acestora si cu tare mare greutate ne luam ramas bun de la ei pentru a ne indrepta spre cele doua biserici. Constat ca de la ultima-mi vizita a aparut o poarta maramureseana langa biserica Sfintii Arhangheli si o impresionanta troita cu un Iisus Christos rastignit pe langa cele doua stiute de mine.
Biserica „in miniatura”
Biserica Sfanta Paraschiva, probabil una dintre cele mai mici biserici de lemn maramuresene, lunga de 10 m, lata de 4,5, a fost frumos, inspirat si cu talent restaurata, dupa aceea declarata monument istoric.
Turla sa este mult mai scunda, mai putin avantata decat la alte lacase similare de sec. XVII dar armonia formelor este exemplara. Ii dau un circular ocol, constatand ca o mare parte din prunii si merii care au umbrit-o si au ascuns-o pana deunazi au fost taiati, asta scotand-o la vedere in deplina-i frumusete. 
Laudabil este faptul ca deasupra usii bisericii exista inramata in sticla o descriere a istoricului acestui pretios sfant lacas. La stanga usii, intre stalpii de stejar sumar ornamentati, atarna mica toaca de lemn de paltin si sub grinda, cateva ciocane de lemn tare de corn pentru melodiosul ei batut.
O captare de apa potabila este in zona SE a tintirimului, dincolo de acesta e fanata naturala cu cateva clai de fan si otava noua de trifoi dar mai ales o extraordinara perspectiva plonjanta spre vatra Vaii Stejarului.
Norii albi pufosi si cei negriciosi, prevestitori de stringent necesara ploaie, compementeaza minunata priveliste. Trebuie privite si crucile trainice de lemn de stejar, unele cu ornamentate cercuri cuprinzand bratele precum la celticele cruci. Unele sunt vechi, inclinate ori de-a dreptul zvarlite in liziera tintirimului. Tipic tiemetieurilor maramuresene, crucile sunt impodobite cu policrome coroane si jerbe de flori pergamentate si indeosebi din plastic.
Se coboara dupa o vreme spre scoala si se ia spre Vadu Izei, Ocna Sugatag. S-au inmultit si acolo pensiunile, cochetele casute de vacanta, sunt si destul de multi turisti doar ca bazinele cu apa sarata ale strandului sunt pustii, inexplicabil pentru o calda, frumoasa, zi de iulie.
Cas mai scump la sursa decat in pietele baimarene
Minunat este in continuare parcursul pe deasupra Brebului, spre Budesti si de-acolo catre Pasul Neteda-Cavnic-Baia Mare. Nori plumburii acopera Creasta Cocosului, varful Gutai, Trei Apostoli si chiar cad trei stropi de ploaie la un moment dat.
Lumea isi vede insa de treaba, de cositul si facutul fanului, de prasila la cartofi, altii vin cu cosurile pline de afine si zmeura adunata in vagasurile Muntilor Lapusului si din pajistile alpine apropiate.
O rustica, foarte frumoasa pensiune in stil autentic maramuresean traditional apare suind din Budesti pe stanga, mai apoi vizavi amplasate doua stane de capre mai ales dar casul e mai scump decat in pietele baimarene.
Treptat norii se aglomereaza spectaculos spre piemonturile N-NV ale Muntilor Lapusului, de la varful Fagadaul Pintii spre Magura Mare, Magura Mica, Piatra Totosului, Sermetes, Varatec, Magura Glodului…
Se culeg afine de pe pajistea cu marghile de pe marginile drumului, suind spre tot mai apropiatul Pas Neteda. Unii culegatori tuciurii ofera de pe marginea drumului afine si zmeura trecatorilor, cumparatorii totusi nu se prea-nghesuie, poate ca pretul cerut le strepezeste instantaneu dintii.
Se coboara spre Cavnic admirand ca mereu alte si alte locuri dragi noua, amintindu-ne de trasee turistice si de ortacii de drumetii cu care le-am parcurs peste ani, indiferent de anotimpuri. Circuitul integral presupune 150 km si poate fi lejer realizat in aproximativ 6 ore.
Foto: Valea Stejarului, mesterul Patru Godja zis Pupaza (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
