Vezi GALERIE FOTO
Senin, soare si sosea buna inspre Cluj-Napoca, cu toate restrictiile si hopurile din zonele in reabilitare. Doua caprioare si un caprior inamorat au zbughit-o prin pajistea intens brumata de la sud de Dealul Mesteacan, zona Cariera Rastoci. Un mare card, de 20-30 potarnichi, a aparut in dreapta soselei dupa Bontida. Dupa 10 dimineata, am traversat Somesul suind prin cartierul Manastur spre Dealul Feleacului si continuand spre Turda.
Pacat ca nu prea s-a putut opri in zona splendidelor helestee rectangulare si cu oglinzile acvatice de un albastru intens, bordate minunat cu panasele stufului bej-ocru, din zona Martinesti. O impetuoasa lebada alba taia eleganta luciul ultramarin al unui helesteu, urmata fiind de cateva rate salbatice, cufundaci si lisite, ceea ce-i conferea un aer de veritabila regina inconjurata de plebeea-i suita.
Am continuat spre Turda. Dupa indicatorul Tureni ivit in dreapta autostrazii care in doar vreo opt km ajunge in Turda, am luat-o la dreapta in jos, intrand in frumoasa asezare cu vreo cinci biserici din care cel putin una este declarata monument istoric, tipic transilvana, cu turla tuguiata de lemn.
Impresionantul turn calcaros
Din asfaltul ingust se desprind doua ramuri ce duc spre apropiatele sate. Pentru a ajunge in capatul nordic amonte al Cheilor Tureni, se tine drumul orientat spre sud pana acolo unde acesta continua cu macadam, in timp ce spre stanga este asfaltat inca vreun km, macadam dupa aceea, si suie apoi spre autostrada Transilvania.
Am parcat pe flancul drept al Cheilor Tureni. O pacla deranjanta invaluia indeosebi firul paraului Racilor si versantul sau stang deasupra caruia abia se invarteau bete parca palele uneia din cele trei moderne ,,mori de vant”.
Am luat-o inspre aval, cat mai aproape de abruptul mal drept, depasind lapiezurile calcaroase, descoperind adesea in masa acestora cimentate detritusuri litorale fosile. Paducei, scaieti, porumbari, sangeri cu frunze rosietice. Chiar pe fundul paraului, in albia ingusta cu aluviuni, exista un modest aliniament de salcii si carpeni, primele verzi-sure, cei din urma galbeni pana la intens portocaliu.
Chiar in debutul cheilor, a aparut o fosta mare cariera si indispensabilele gunoaie. In capatul dinspre Tureni al valcelului sec NV ce descinde-n malul drept geografic al paraului Porcilor putin in amonte de Popa Tiganilor, se remarca impresionantul turn calcaros piramidal cu o grota circulara in treimea superioara.
Curios, nu era niciun ciopor sau turma de oi si capre in zona. Bornele topo din beton si debuturile de trasee alpine orientate spre chei marcate discret erau destinate doar alpinistilor. Unul dintre ele cobora spre locul de rapel catre Cascada Mare situata prin zona centrala a cheilor. Cheile Tureni se orienteaza initial aprox. pe directia N-S dupa care, de la confluenta valcelului NV si inainte de Popa Tiganilor, directia lor se schimba puti spre SE.
Arie naturala protejata si parc dendrologic
Cheile Tureni a fost declarata ca rezervatie naturala, avand o suprafata de 25 ha, aflata la nord de municipiul Turda, intre comunele Tureni si Copaceni, in judetul Cluj. Are o lungime de 1850 m, pereti inalti de 100-150 m, cu diferite forme carstice: cascade, marmite, pesteri. Cheile Tureni, sapate de Paraul Racilor, s-au format la contactul Muntilor Trascau (poalele Muntilor Petrind) cu Depresiunea Turda – Alba Iulia. Sunt strabatute de Valea Turului. Au la baza calcare jurasice care reprezinta un pinten nord-estic al calcarelor din Cheile Turzii.
Accesul in aria protejata se face prin Soseaua Nationala E 60 din care se desprind Drumul Judetean 103 G si Drumul Judetean 107 L Sandulesti – Tureni – Micesti. Un alt drum porneste tot din E 60 si duce la capatul din aval al Cheilor, el fiind cunoscut ca “Drumul morii”.
Cheile Tureni au fost declarate arie naturala protejata si totodata parc arheologic deoarece aici au fost gasite terase si pesteri locuite, precum si numeroase obiecte, unelte, ceramica, monede. In situl numit „La furci” s-a gasit o necropola tumulara formata din opt tumuli, specifica civilizatiei de tip Cotofeni.
Rezervatia apare sub aspectul unui canion carstic in forma literei “V”, cu pereti de calcar de la 20 metri (in dreptul carierei Tureni) pana la 105 de metri inaltime pe traseul cheilor. Distanta intre pereti ajunge la 160 de metri la iesirea spre Copaceni.
Lungimea cheilor este aceeasi cu lungimea Paraului Racilor, adica de 1850 metri. Aceasta lungime include atat portiunea de canion cat si extremitatea cheilor. Altitudinile din Cheile Tureni sunt in general uniforme. Astfel, se remarca Dealul Cheia (540-570 m), Dealul Copandului (540-560 m) si Dealul Turului (200-530 m) – pe versantul stang, iar pe celalalt versant – Dealul Turenilor si Dealul Ghicenghe (540-580 m).
Satul Tureni apare mentionat in 1276 sub denumirea de Villa Thur, in 1366 ca Pass Thur, 1850 Turu si in 1854 ca Tür. Túr inseamna in limba maghiara rana, dar conform lingvistului Lajos Kiss numele paraului ar proveni de la cuvantul slav TurЪ, care inseamna bour.
Putina istorie
Comuna Tureni, situata in partea nord-vestica a Depresiunii Transilvaniei, pe versantii Dealurilor Feleacului, la 23 km distanta de Cluj-Napoca si 10 km de Turda. Comuna se invecineaza la nord – nord-est cu comuna Aiton, la sud si sud-est cu comuna Petrestii de Jos, la vest si sud-vest cu comuna Ciurile, in nord-vest cu comuna Feleacu, iar in est si sud-est cu comuna Sandulesti.
Flora este specifica de silvostepa cu specii precum gorunul, mesteacanul, fagul, carpenul, plopul, salcamul, alunul, rachita, pinul negru-plantat in urma cu 20-30 de ani, in special in zona satului Micesti- laleaua salbatica, scorusul.
Fauna este formata din mistreti, capriori, vulpi, iepuri, fazani, potarnichi, rata salbatica, viezurele.Locuire umana a existat inca din neolitic. Majoritatea descoperirilor au fost facute in zona cheilor Turenilor. In perimetrul comunei s-au descoperit si o serie de mici sate, care, cu trecerea timpului, au disparut. Monumentele istorice ale comunei Tureni sunt : Tumulii preistorici din punctul “Ghincenghe”, Siturile arheologice din punctele “La Furci”, “Svona” si “Ghincenghe”. Lacasuri de cult, Biserica Ortodoxa ,Biserica Romano-Catolica ,Biserica Unitariana,Biserica Reformata-Calvina, Biserica Baptista .
Parcurgerea flancului drept al Cheilor Tureni necesita aproximativ o ora si mai putin la intoarcerea aproximativ pe acelasi traseu. Aceasta splendida arie protejata merita insa explorata turistic si pe malul geografic stang, prin salbatica Zona Tancurilor care prezinta o grota spectaculoasa orientata spre V.
Merita sa cobori si Dealul Ghicenghe pe sub apropiata cariera in talvegul paraului Racilor, in zona stavilarului si a micului helesteu circular iar de-acolo, de avansat in amontele cheilor spre Cascada Evantai. Cheile Tureni pot fi vizitate in orice anotimp, eventual cuplandu-le cu vizitarea mult mai impresionantelor Chei ale Turzii aflate in apropiere.
Am luat-o din Tureni spre autostrada, pentru prima oara scurtcircuitand zona Valcele-Apahida pe tronsonul deosebit de spectaculos, dar inca aflat in curs de amenajare, un viaduct nefiind deocamdata dat in exploatare.
Foto: Cheile Tureni (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
