Vezi GALERIE FOTO
Se porneste spre Turda, Valea Ariesului. Rasaritul se admira in apropiere de Moldovenesti dupa care se continua spre Buru. Daca pana acolo asfaltul a fost in regula, sau macar petecit, pe portiunea Buru-pod peste raul Aries-Manastirea Rametea, aferenta judetului Cluj, asfaltul e gaunos-hartopos.
Se face o scurta oprire pe pod la Buru pentru a admira culmile impadurite, tancurile stancoase nordice, plutindele neguri. Urmatoarea in dreptul Manastirii Rametea. Splendida perspectiva sudica de la manastire spre Piatra Secuiului-Coltii Trascaului.
O turma de cateva sute de capre si o mica cireada de vite Baltate Romanesti mai incolo, pe malul drept al vaii Rametea (oribil poluat menajer), trei pastori amarati aghesmuindu-se alcoolic dis de dimineata.
Transhumanta in Coltii Trascaului
Vizavi, sub meterezele spectaculoase ale Coltilor Trascaului, a innoptat o mare turma de mioare, dulaii lor dormitand lenesi si aparent apatici. Soarele auriu mangaie blajin culmea vestica impadurita si stancariile alb-argintii din zona Ardascheia. Pastelurile autumnale sunt vagi deocamdata, probabil datorita ploilor recente ce au revigorat dintr-o data vegetatia dupa teribila seceta si arsita a verii abia trecute.
Unica asezare Rametea caracterizata de o arhitectura aparte este innobilata de albul dominant al zidurilor si rosul patinat-temperat al sarpantelor de tigla, jaluzelele si ferestrele vopsite-n verde, e necesara o privire distributiva de soim pentru a nu rata, pe cat posibil, nimic.
La stanga se deruleaza versantul NV-V-SV al Pietrei Secuiului, cu neguri laptoase pana spre Coltesti. In dreapta atrage atentia piramida trapezoidala sur-argintie Hegyes Ko, adica Piatra Ascutita si la V de ea, dincolo de un brau neregulat de padure de foiase, stancariile razlete ale Ardascheiei. Nu peste mult, in aceeasi parte, se ivesc ruinele fotogenice ale Cetatii Trascaului (Cetatea Coltesti).
Portaluri impresionante
Nu doar Rametea cunoaste o prospera activitate turistica ci si Coltestiul, pensiunile turistice, multe traditionale si cu un iz blajin-poetic, una mare aducand unui fastuos conac baroc grofesc, panourile informative, marcajele turistice venind in sprijinul celor ce doresc sa cunoasa mai profund zona din varii perspective.
Mai au un ceva cu totul particular aceste doua sate de care se leaga al doilea val de migratie al hunilor presati de hoardele barbare dinspre pusta Ungariei spre meleagurile tranbsilvane si anume dragostea, priceperea si pasiunea localnicilor pentru horticultura si legumicultura, riguroasa parcelare si cromatica solelor fiind una admirabila din perspectiva plonjanta de pe culmile stancoase ale Pietrei Secuiului si Ardascheiei.
In tranzit spre Coltesti se admira portalurile semicirculare impresionante ale Pesterii Studentilor, iesind la final pe varful Pietrei Secuiului (1128 m) , coborand de-acolo prin spurcat-accidentatul sau jgheab vestic in Rametea.
Spre Cheile Valisoarei
Dincolo de Coltesti, „se fura” alte perspective foto spre piemonturile E-SE-S ale Trascaului si mai apoi, din dreptul satelor Izvoarele si Valisoara, spre superba Data la E, Cetatea Coltesti si Ardascheia la N si spre intrarea in Cheile Valisoarei la S.
Porumbisti, jupi de coceni de porumb, stoluri mari de porumbei ciugulind dupa boabe pe holdele abia culese ori zburand in frenetice roiuri parca, soare, nori diafani, o vreme ideala pentru ceea ce ne-am propus.
Se intra dinspre N in Cheile Valisoarei. La stanga apare un mic si cochet satuc de vacanta pitit in modesta lunca a paraului Izvoare umbrita de salcii. Cheile sunt aproape integral in umbra la ora 8 dimineata.
La stanga, negru taciune dupa un recent incendiu, se afla fanata din Gruiul Dariului, deasupra sa, spre SE, Coltul Deacului, putin mai la dreapta Coltul Sandului, cu doua portaluri ocru-sure in baza, decalat mai spre SV Coltul Cetatii apoi in dreapta paraului Izvoare si a soselei peretele vertical al Coltului Bogza (cu o cruce mare de fier, dantelata in varf) un interludiu peisagistic in care apar mizeriile fostelor casute de PFL-placaj ale defunctului Camping si-n apropiere pensiunea turistica Templul Cavalerilor, dupa ea Tancul Cetatii.
Preludiu autumnal
In apropiere, se afla Poiana Aiudului, Coltul Vilii. Se continua prospectarea zonei spre Aiud, traversand succesiv Poiana Aiudului, Livezile, Magina, facand cale intoarsa din Aiudu de Sus dupa ce am constatat ca zona salbatica, stancoasa, dispare curand dupa iesirea din chei, atractiile turistice aflandu-se departe de sosea, spre V-NV.
Nu lipsesc din zona indicatoarele spre o sumedenie de manastiri. Se iese dreapta pe drumeagul de caruta pietros-buruienos. In dreapta, inecat de hatasul impenetrabililor porumbari debordand de fructele acrisor-astringente, se vede fostul sleau de carute ce suie costis pe la S-SE-E de Coltul Cetatii, iesind intr-o zona saracacioasa tipica Podisului Transilvan.
In dreapta se vede o portiune restransa cultivata traditional cu vita-de-vie. Se porneste la deal trecand printr-o poarta iesind apoi pe un piept de deal cu pajistea uscata presarata cu frecvente crotine de caprioare, mai apoi dejectii de animale, dar si intarziate flori. Soarele incinge repede. Marcajul punct rosu urmareste o ravena afunda, maracinoasa, si drumul de car inspre dreapta (NE).
In dreapta paraul Izvoare ce conflueaza cu valea Aiudului si lunca parcelata, verde tonica sunt deosebit de fotogenice. Abia a inceput timida pastelare autumnala a arborilor, indeosebi spre V, catre culmile calcaroase ale Coltului Vilii pe care le poleiesc tandrele raze ale soarelui diminetii.
Baleierea aurie cuprinde treptat si crestetele Tancului Cetatii ale Coltului Bogza. Si aici, sub impresionanta piramida ascutita a Coltului Cetatii, perii si ciresii salbatici ofera cromaticele accente de exceptie. Frunzisul acestora variaza de la violaceu-maroniu la rubiniu, sangeriu ori caramiziu.
Avertizati, suntem atenti la posibila aparitie e vreunei vipere, dar Radu sau Brena o iau inainte adesea, tinand poteca. Admirand mereu Coltul Cetatii, peretii, hornurile, tancurile, valcelele sale invadate spre baza de vegetatia oportunista, se iese pe o culme cu pajistea uscata, vechi terasari si haturi invadate de arbustii teposi.
La E de Coltul Cetatii, intr-un intrand al gorunetului intercalat cu stejar pufos, se remarca un panou informativ si abia ulterior punctul rosu ce conduce intr-acolo. Un ceas a fost necesar de la plecare. Peste intuibila doar vale a Hidisului, se admira o padure rosie-sangerie de stejar, iar in fundal un faget tonic verde.
Stancarii spectaculoase
Prima rehidratare, dupa care se urmeaza marcajul ce suie oblic stanga iesind repede prin padurea tanara intr-o sa situata la E de Coltul Cetatii si urmatorul panou. Se urmeaza marcajul punct rosu pe directia E-NE-N, din zona panoului 7 avand cele dintai panoramari spre chei, sosea, paraul Izvoare, satele Valisoara si Izvoarele. 
Baza trunchiurilor si radacinile stejarilor pufosi tradeaza distructivele consecinte ale incendiului din anii trecuti. Facand in zona varfului o mica bucla SV-V se ajunge la un extrordinar loc de belvedere spre Coltul Cetatii la SV, Coltul Deacului si Coltul Sandului la N si mai departe, de asemeni spre N, stancaria Data, cu un abrupt sudic si vestic spectaculos iar in plan mai indepartat, la NE, varful Plesuv si el cu pereti stancosi spre S-E.
Vizavi, peste chei/sosea se inalta impresionantii pereti ai Tancului Cetatii si Coltul Bogza iar intre acestia, ca o penibila jucarie lego, o pensiune. In fundal, ceva mai spre V, e varful Bogza. Din acest punct de belvedere se pot admira privind spre N si Cetatea Coltesti si abruptul S stancos-accidentat al Ardascheiei.
Se revine la marcaj si la poteca ce trece prin dreapta (SE-E) culmii custuros-bolovanoase , avand la stanga imaginile succesive ale Coltului Sandului si Coltului Deacului. Poteca traverseaza o zona cu lastaris si nelipsitii arbusti teposi obraznici.
Se admira varful Rachis iar spre N Data si varful Plesuv. Aici marcajul punct rosu dispare insa privind spre Data, peste pajistea terasata si invadata de arbusti dar si de scunzi ienuperi si pini spontani.
Returul si ultimele cadre…
Intoarcerea se face pe langa valauale-n trepte (fara strop de apa) de la NV de Izvorul Fantana Dacilor, ajungand deasupra fanatei Gruiului Dariului. Aici o sageata indica la stanga -pe directia S-200 m Pestera Sandului.
Vreo doua poteci se angajeaza pe paralel-apropiate curbe de nivel spre baza Coltului Sandului, la pestera. Zona e foarte accidentata iar un brau de arbusti obtureaza perspectiva spre portal.
Pestera e mai degraba o frumoasa grota, probabil folosita de stramosi inca din Paleolitic si Neolitic, precum multe alte pesteri din Apuseni, nu mai afunda de vreo 25-35 m, inalta de cel mult 3,5m si larga de 4-7 m, cu firide, abside modelate de ape si carsticele dizolvari dar fara depuneri calcitice spectaculoase.
Cu toate acestea Pestera Sandului merita sa fie vizitata deoarece din fata ei panorama spre Coltul Bogza, Pestera Puculea, Gruiul Dariului, satucul de vacanta si satul Valisoare, Izvoarele, respectiv spre Cetatea Coltesti, Ardascheia, Coltu Deacului, Data si varful Plesuv, e realmente unica.
Deasupra Pesterii Sandului cuibareste uneori o famile de acvile de stanca, in unii ani corbii folosindu-le cuibul. Si aici, ca si in coibele/surile se remarca abundenta dejectiilor liliecilor ce habiteaza aici atarnati de boltile si peretii cavernelor. 
Se profita de umbra racoroasa, dupa care se revine la panoul 3 apoi la panoul 2 de pe Gruiul Dariului. Ne aflam in zona arsa-scrum, langa un indicator sageata cu marcaj turistic cruce albastra si punct rosu si de acolo am coborat direct haturile abrupte si terasa dupa terasa spre satucul de vacanta, in apropierea unei mici gropi de gunoi dand peste un tanar sarpe de alunis de cca 40-45 cm, cu diametrul nu mai mare de 1-1,2 cm, tarandu-se prin scrumul sur-negricios.
Se iese la un drum de carute, se trece printre casutele de vacanta, unele cu tinere livezi de pomi fructiferi in preajma, apoi ajunsi la modesta albie a paraului Izvoare se traverseaza prin vad iesind la sosea in capatul N al Cheilor Valisoarei.
La intoarcere, se admira Coltul Deacului, Sandului, Bogza, Cetatii, descoperind pe varful Tancului Cetatii siluetele fluturande din maini a doi aparent minusculi turisti. Fiindca trecuse de amiaza si soarele scalda peterele stancos V al Coltului Cetatii lse putea admira-n voie.
La radio tocmai se anuntau atacuri ale ursilor in Apuseni, iar Radu adormise bustean pe bancheta din spate. Sorbind din priviri creasta principala a Pietrei Secuiului, paralelele spinari accidentate vestice ale sale, portalurile Pesterii Studentilor, o suita de cerdacuri/poieni inchise, totul scaldat feeric in soarele dupa-amiezei , facand mentale trasee inedite, rulam spre Rametea, Buru.
Foto: Cheile Valisoarei (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
