Vezi GALERIE FOTO
Minima -1 C, maxima + 2, +3 C si relativ senin dimineata, front atmosferic aducator de ninsoare, lapovita si-n final ploi, dupa-amiaza in zona Danesti apoi ger in weekend (-8, -9 C). Am selectat dintr-o suita de variante turistice, corelandu-le cu prognoza meteo aferenta zonei, de la Valea Loznei-Salaj, la Cascadele Pietrelor Soimilor-Cavnic sau Culmea si Rapa Vimei, cu abordarea de-aceasta data dinspre Vima Mare si returul pe la obarsia nordica a vaii Vimei (Mici), in final inconjurand spre V-SV intreaga faleza gresoasa spectaculoasa, cu bizare eroziuni, trovanti si mici grote.
In cele din urma, a avut castig de cauza circuitul care presupunea maximum 4-4 ore jumatate, debutand in Danesti, acolo unde modesta, dar spectaculoasa valea Izvorul Bulzului, iesea din scurtele chei ( tiei conform danestenilor), nu mai lungi de circa 1,2-1,5 km, orientate aproximativ E-V, traversand soseaua Cavnic-Baia Sprie (DJ 184) in apropiere de ortodoxa bazilica edificata relativ recent.
Am pornit la ora 9 din Baia Mare pe directia Cavnic. Am parcat la circa 100 m V de impresionanta, noua, biserica ortodoxa din Danesti, ne-am luat rucsacii usori, betele de trekking si ne-am angajat in amontele vaii Izvorul Bulzului, apropiindu-ne de intrarea (practic de iesirea) in Cheile Danesti.
Bizarerii cristalin-glaciare
A aparut un localnic coborand de la padure si l-am rugat sa-mi confirme stiutele anterior toponimii. A facut-o cu placere, aratandu-ne la stanga-n sus Dealul Tieiului (de la tiei , cu semnificatia de chei in argou local si nu de la arborele tei), stancos, spectaculos, acoperit cu un gorunet matur pe fata sudica (adica in flancul geografic drept al vaii Izvorul Bulzului), Dealul Maguricea in dreapta, cunoscut si ca Mandra Vedere, cu un fotogenic grup consistent de conifere in varf, mai spre E , intre DJ 184 si flancul geografic stang al vaii, Dealul Plescuta, accidentat pe versantii NV, apoi, in continuare spre E, separand hotarul Danestiului de cel V-NV al Surdestiului, Dealul Muta Mica.
Cele -4 grade Celsius nocturne (si geroasele zile si nopti precedente) au inchegat, spre bucuria noastra, noroiul de pe vechiul drum de carute pe care ne-am deplasat spre chei.
In dreapta au ramas bazinele de apa ale Secret Garden, la stanga, peste valea captiva gheturilor si debordand de inimaginabile formatiuni glaciare, o fosta valtoare si scocul ingust pe care a fost afluita apa.
Am trecut podul, continuandu-ne lejera deplasare (desi o cuirasa discontinua de gheata acopera drumul) pe malul geografic drept al vaii Izvorul Bulzului, oprindu-ne adesea pentru a admira si nemuri bizareriile cristalin-glaciare din vale.
In dreapta, printre accidentatele aglomerate vulcanice (riodacite de Danesti, conform geolog D.Istvan cu care am facut prima oara acest traseu, atunci iesind prin Dealul Crucii si Poiana Arsita pana aproape de varful Mogosa sud, pe o nea de peste 40 cm si 70 cm la final, dar alegandu-ne si cu o nevisata recolta bogata de Pleurotus sp. congelate, delicioase.
Spre obeliscul de la Danesti
Misu Ghetie a fost ortacul nostru in acel traseu sado-masochist dar inubliabil) bogat drapate cu muschi catifelati si smocuri de feriguta, se remarca o captare de apa potabila, in stanga, un ciurgau, imediat dupa o mica grota din care danestenii au extras si au corhait empiric bolovanii vulcanici duri, necesari fundatiilor caselor, surilor, grajdurilor.
Tot in dreapta, putin mai inspre amonte, a aparut o veche cariera de piatra care era cat pe ce sa fie redeschisa dupa ce initiatorul devastatorului peisagistic proiect primise si foarte dubioasele avize de la institutiile legal abilitate.
Cineva insa, cu spate mai tare, a reusit sa opreasca barbaria, nu insa inainte ca acolo sa fie aduse o gramada de tuburi de azbociment cu diametrul de un metru, cateva fiind amplasate-n albia vaii Izvorul Bulzului cu rol de pod de trecere spre roca mult ravnita desi in apropiere, la Surdesti si apoi pe valea Tisei-Cavnic existau alte cariere, cu roca andezitica mult mai valoroasa.
Initiatorul a abandonat proiectul in cele din urma, ca si tuburile de azbociment, ba si cateva zeci de tone de roca impuscata dar neincarcata, natura trebuind, ca-n multe similare locatii, sa-si oblojeasca singura ranile (desi unii bravi ecologisti, tocatori de grase fonduri de mediu si europene, si-au amplasat triumfalist ciudatele panouri propagandistice, fara o minima acoperire practica, la gura SV a cheilor).
Habar n-am cine a realizat prin Cheile Danesti oribilul marcaj turistic triunghi albastru spre Piatra Bulzului si altul, la fel de neglijent si execrabil, cruce albastra, catre ciudat botezatul de catre localnici obelisc riodacitic de Danesti P…a Calului, urmatoarea noastra tinta. Nu m-as mira daca a si fost platit pentru grandioasa-i porcarie !
Turturi-candelabre, ochiuri restranse cu cristaline unde in care atarnau, precum intr-un ciudat bar, un fel de glaciare cupe, falnici arini debordand de mii si mii de matisori, unii alungiti, violacei, precum niste viermisori, altii negriciosi, in forma de butoiase, apoi alunii incarcati de aceiasi matisori alungiti insa bej-maronii si numerosi corni, cu bobocii viitoarelor inflorescente galben-portocalii aducand miniaturalelor mingi de oina.
O uriasa draperie de gheata cristalina, alb-bej, pe alocuri cu ruginii irizatii, ne-a fascinat in stanga drumului. Ea reprezenta finalul unui valcel treptat largit spre baza, avandu-si originea pe crestetul Dealului Tieiului. De acolo veneau spre vale si alte cateva paralele paraie, beton-inghetate si cascadate, hatasul dens de arbusti si tufe de mur diminuandu-le atractivitatea.
Phalusul cabaliniform de aproximativ 7-8 metri inaltime
Clai numeroase, neduse in sat, apoi o casuta de vacanta tiganeste spoita-n roz bombon, spargeau monotonia peisagistica a ingustei lunci de peste valea bolovanoasa.
Mai apoi, intr-o sudica sa a Mutei Mici, s-a ivit o cruce mare de hotar pe langa care am trecut altadata, tot iarna, cu Mitica I.si Misu G. si nelipsita Brena, descinzand in Dealul Cornului.
O culme oblica, cu substrat accidentat vulcanic, a aparut in fata si catre dreapta, la NE de Muta Mica (aflasem de la acelasi D.Istvan ca rocile vulcanice de-acolo au aparut intr-o diferita perioada geologica fata de cele din Cheile Danesti).
Curand, am dat cu ochii de linia de inalta tensiune ce o lua in amontele vaii Izvorul Bulzului, si peste Dealul Crucii, catre Cavnic. In huciul tanar, dominat de carpen, din stanga drumului ce castiga treptat inaltime, au aparut megaliti aglomerati vulcanic de tip brecii si lapilii (bolovani si pietre de varii dimensiuni cimentati cu cenusa vulcanica, breciile depasind 64 mm, lapilii avand intre 2-64 mm, conform geolog Geza Konycska).
Erau negriciosi, uneori gaunosi, aducand unor distrusi faguri uriasi de miere, adesea acoperiti cu muschi.
Nu am urmarit crucea albastra turistica, fiindca stiam foarte bine traseul direct spre obeliscul impresionant. Nu ne-a interesat nici marcajul triunghi albastru, din aceleasi considerente.
Am tinut drumul spre E, iar valea se-ndeparta spre dreapta. In fata a aparut un palc superb de arini divergenti si sub ei o zona mlastinoasa, cu rogoz. De-acolo ne-am orientat pe versant in sus si catre NV (stanga) iar la circa 50 m de liziera, in fagetul rarit, a aparut ciudatul obelisc.
Niste poteci de oi suiau intr-acolo. Inainte de-a ne indrepta spre el, am admirat pe niste blocuri vulcanice riolitice splendidele colonii aproape circulare de licheni de piatra ce pareau niste ciudate broderii dumnezeiesti, iar pe niste cioate de arin aflate in putrefactie, mici colonii de ciupercute amintind de autumnalele ghebe de fag. 
Phalusul cabaliniform are circa 7-8 m inaltime, un soclu gros de circa 3 metri in baza, aglomerat vulcanic grosier, brun-ruginiu, si un gland ca un fel de boneta venetiana medievala, format din aglomerate ceva mai mici dar negricioase.
Soclul era in mare parte fisurat pe verticala dar va mai trece probabil destula vreme pana ce naturalele fenomene, tectonice, precipitatiile si variatiile termice, vor conduce la prabusirea lui ( daca nu o va face mai inainte vreun cretin biped cu nastrusnica initiativa privata !).
Formatiunea merita sa fie evaluata si imortalizata din toate directiile, oferind varii reprezentari. Acum, privind obeliscul dinspre NE, puteam admira lichenii albastriu-argintii, un drapaj verde de muschi si o dara de nea pe crestet.
Panorama spre Negreia
Au trecut doua ceasuri de la plecarea din Baia Mare si am decis ca, in premiera pentru noi toti, sa suim spre culmea NV, unii costis, altii, neinspirati, direct, descinzand repede intr-o vasta si neregulata poiana aflata la SV de Dealul Blidiristea.
Clai de fan, unele vechi de trei-patru ani, altele noi dar neduse la vale pentru vite si oi dar nici vizitate de caprioare, ciute, cerbi, iepuri. In apropiere, o casuta de varat, cu grajd aflat aproape-n ruina, alipit, livezi de pruni cu fanata recent si bogat gunoiata cu balegar copt de grajd.
Alte colibe de oi si clai peste valcelul ce continua cu paraul modest dar abrupt ce afluia-n malul drept al vaii Izvorul Bulzului. Versantii nordici ninsi recent, acoperiti cu un lat de palma de nea inghetata, in rest o pajiste nuda, terna si bej-maronie.
Am suit din poiana pana-n culmea cu aspect de platou parcelat de fostele holde subzistentiale cultivate empiric cu cartofi, porumb, ovaz sau folosite drept fanate. Am regretat ca ziua era una pleostita, bolta cerului acoperita grabnic de plumburii nebuloase, soarele aparand tot mai rar, ca un far chior, fiindca spre N s-a ivit treptat o parte razletita a Negreiei, cu doua biserici, ambele cu turlele ascutit-argintii, una insa cocotata pe crestetul unui deal aducand unei corabii saltate pe nebunele creste ale unui urias val.
Tot spre N dar departe, a aparut alba calota estompat-neguroasa a varfului Ignis iar spre NE, ceva mai aproape, releele radio-TV-GSM de pe varful Mogosa iar la stanga sa, culmea impadurita a Dealului Hust (pe unde am umblat in primavara lui 2009 cu D.Istvan, I.Pop-Topo, M.Ghetie si, evident, Brena, realizand un mare circuit, la un moment dat poposind si pe Piatra Bulzului, la final intorcandu-ne-n Negreia pe sub Dealul Ulmoasa Mica).
Pe culmea Dealului Tieiului
Tinta noastra urmatoare o constituia acum poiana cu doua casute, grajd, holde inguste terasate si pruni, de pe crestetul Dealul Teiului, aflata la circa 1,5-2 km SV. Am taiat-o intr-acolo, avand in dreapta razletita enclava a Negreiei iar spre stanga-n jos valea Izvorul Bulzului, dincolo de ea Dealul Muta Mica.
Mult mai departe, spre SE, se vedeau Cornu Satrei si Satra Pintii, in timp ce chelia varfului Blidiristea trona spre E, aproape.
Pentru a ajunge si traversa saua cu linia de inalta tensiune si a sui apoi pe culmea Dealului Tieiului , am urmarit un vag drum de caruta trecand pe langa un loc de popas cu masa si o mare cruce de lemn de stejar, amplasata acolo in 2004 conform inscriptiei de pe spatele acesteia.
Neaua nu depasea nici acolo latul de palma apoi, coborand spre livada si casa pustie inconjurata de cazi pline cu fermentand lenes borhot de fructe pentru viitoarea horinca, zapada a disparut.
Printre coroanele gorunilor am vazut sub noi vatra Danestiului si multele-i biserici, o liziera de corni numerosi, gata de-nflorit. Am sperat sa dam peste gazda pe care am cunoscut-o in urma cu cativa ani, alaturi de fiul si fiica sa, pentru a afla alte toponimii, dar totul era pustiu in jur, motiv pentru care ne-am deplasat pe poteca ce avea sa ne conduca dupa circa 100 m V la izvorul cu ciurgau si secular valau.
Deasupra acestuia, spre NV, era-n curs de daramare o alta casuta din barne trainice de lemn de stejar, destui pruni batrani si peri fiind recent scosi din radacini sau doborati cu drujba pentru a deveni lemne de foc.
Un bulz mare, aglomerat vulcanic, s-a ivit pe buza prapastioasa cu goruni din stanga potecii. Curiosi, banuind superba belvedere oferita celor ce se-ncumeta sa-i suie pe crestet, am luat-o intr-acolo iar stancariile inverzite de muschi si smocurile mari de feriguta constituira prima noastra rasplata.
Aici, fiind un versant sudic cu lastaris plin de muguri in subetajul silvic, am dat peste numeroase crotine de caprioare, preponderente fiind cele mici, de iezi din vara lui 2010.
Am suit cu Misu pe acel bulz de unde am putut panorama spre Dealul Plescuta aflat aparent chiar sub noi, Maguricea (Mandra Vedere) dar si mai indepartata Magura Cetatelei.
Am reperat si mai scunda Pietricea din Bontaieni, unde am fost cu I.Pop-Comisaru, D.Pascu si M.Ghetie, apoi turla sulita a bisericii de lemn, monument istoric din Cetatele si mai noua biserica zidita din acelasi sat.
Pacat ca nu era o zi insorita ! Daca ar fi fost, am fi suit inapoi pe culmea Dealului Tieului pentru a o parcurge integral spre V, surmontand succesiv patru cocoase aglomerat vulcanice spectaculoase.
Buchetele de ciubotica cucului abia imbobocite
Asa insa, fiindca a inceput a fulgui vag si ziuaa devenit una absolut cernita, am dibuit poteca ce cobora descendent spre V apoi se orienta spre SE, scotandu-ne la un drumeag de caruta orientata SV-NE care probabil suia la cele doua case din poiana Dealul Tieiului.
Mai inainte insa am facut o bucla in sus pe versant pentru a admira bulzul stancos, plus cele doua ciudate turnuri cascadate imediat la S de el si partial obturate de ramuris.
Am coborat pe acel drum, descoperind numeroase buchetele de ciubotica cucului (Primula veris) unele abia imbobocite, altele inflorite recent, mai apoi, prin fruzisul gros de gorun , uscat si protector, buchetelele inflorite ceva mai demult, in calduroasa fereastra a lui Gerar, avand petalele translucide dupa ce le ciupise gerul venit dupa.
Am descins astfel pe o larga terasa cu clai si clasici pomi fructiferi, rari, cu o superba panorama spre gura Cheilor Danesti si mai ales a Dealului Plescuta. Deoarece am cautat un copac integral acaparat de o varietate de iedera, am coborat oblic, spre SV, de pe acea terasa si am urmarit liziera, ajungand la bizarul buchet urias, vesnic verde, avand sub noi un grup consistent de gospodarii disimulate in omniprezentele, clasice, livezi de pomi fructiferi.
De acolo, am avut alte frumoase perspective spre vatra Danestiului, bisericile sale si balneoclimaterica Secret Garden care a fost edificata relativ recent pentru a valorifica, printre altele, valoroasele izvoare sulfuroase exploatate decenii la rand in Baile Danesti vechi.
Indrumati de un simpatic batran si nepotii sai, elevi de scoala primara, am coborat la masina. Ningea usor cand am pornit spre Baia Mare, decisi sa revenim pe culmea Dealului Tieiului dar si pe Mandra Vedere pentru foto-plonjante primavara, intr-o scaldata-n soare generos zi.
Fotografii din zona Cheile Danesti (c) Lucian Petru Goja – eMaramures.ro
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
