Rt 20 din 06 06 2010 Duminica Tuturor Sfintilor, cu fam.Kelemen Maria & Attila, Brena si eu
Vezi GALERIE FOTO
Trei zile insorite si din ce in ce mai calde incepand din 6 iunie pentru zona Budesti, numai bune de excursii. Nu am mai fost de multa vreme pe Gutaiul Mic ( ultima oara in ianuarie 2009, pe o nea groasa si cu muntele drag invaluit de negurile tenebroase, ca niste cernite valuri obturante).M-am bucurat ca amicii mei, pasionati schiori-pescari-ciupercari m-au sunat dandu-si acordul si am stabilit plecarea pentru duminica la 6,30 dimineata. Rasarit impresionant. Peste tot, picturali cumulusi treptat inviorati si pigmentati de soare. Doar deasupra Gutaiului un sir de nori mai intunecati.
Amicii au fost punctuali, iar la ora 6,25 deja au aparut, ne-am imbarcat si am pornit spre Cavnic. Suind spre Roata, am putut admira o tufa de liliac in floare, dar a inceput sa infloreasca deja bumbacarita ( barba mosului Eriophorum gracile si Eriophorum vaginatum). Treptat, norii de deasupra Gutaiului s-au disipat, ramanand cativa mici, bucalati si albi, pentru impresie artistica.
Am depasit zona intens framantat-denudata (neanierbata) a partiilor de schi, admirand precipitata zbugheala a unui soldan iepure salbatic, oprind in Pasul Neteda, dincolo de cumpana apelor.
Intalnirea cu alti “vanatori de imagini”
Am remarcat ca erau parcate doua autoturisme si am crezut ca e vorba de ciupercari. In curand, insa, aveam sa ajungem din urma fotografii turisti, inraiti vanatori de imagini ( V. Mihalca impreuna cu doi prieteni de-ai sai si fotograful solitar Madarassi, nepotul reputatului pictor baimarean stabilit in Ungaria, un fost coleg de catanie TR-ista in Lipova).
Si Brena putea sa se bucure, intalnindu-si vechea cunostinta, pe Tom, frumosul labrador negru cunoscut cu ani in urma la Cabana Cosnea-Poienile de sub Munte.
Ne-am luat rucsacii usori, betele de trekking si am pornit-o pe poteca larga marcata turistic cu banda rosie, de culme principala legand Ignisul de Gutai si Muntii Lapusului (un fost drum de caruta, apoi drum de TAF, acum si cale de acces spre o apropiata stana de pe un versant SE al Gutaiului Mic).
Mii de ciupercute mici, firave, de doar doi-trei centimetri
Sol mocirlos, balti mari (spre bucuria Brenei care se scalda-n draci), molidis matur intercalat cu fag. In curand, am suit usor spre stanga printr-o plantatie densa de molid, iar prietenii mei au simtit locul ideal pentru ciupercarit.
Deocamdata, la poalele tinerilor molizi inalti de 5-8 m, am putut admira doar mii de ciupercute firave, nu mai mari de 2-3 cm, bej-sure. La stanga, dinspre stana, se auzeau glasuri si un hamait neingrijorator de caini.
Spre dreapta, s-a deschis o bresa spre o splendida pajiste umeda ( de pe la una din obarsiile vaii Mlacii care va curge spre Rausor-Budesti, afluind vaii Cosaului).
Exploatarea forestiera a dus la partiala distrugere a marcajului turistic, alteori acesta nu era realizat pe arborii din imediata apropiere a potecii ( in general orientata pe culme, de la E spre V si dublata de H-ul rosu silvic, excelent pentru orientare) fiind vizibil doar dupa apropierea de el.
La cei Trei Apostoli
Intr-o portiune relativ recent defrisata la ras, in care trebuie cotit accentuat la dreapta, marcajul lipsea cu desavarsire, insa…au aparut pentru prima oara spre inainte si la dreapta stancariile fotogenice sudice ale celor Trei Apostoli, iar asta ne facilita luarea deciziei de orientare.
Din start, abia plecati din Pasul Neteda, in solul umed, mocirlos, am remarcat urme mari si recente de cervide si una singura de lup. Nicio urma de urs insa.
De pe defrisata spre SE ( cu molidis tanar si viguros spre NV) chelie a varfului Dealului, am avut sansa primei frumoase panoramari spre varful Sermetes, Varatec, Satra Pintii si varful Hija.
De-acum incolo banda rosie era mai prezenta. Ajunsi in zona in care spre inainte (V) culmea suia accentuat, pe alocuri fiind marcata de pitoresti andezite sur-argintii, marcajul luand-o la stanga, spre desetul de fag si plantatia tanara de molid si zada, am sugerat sa atacam culmea, direct.
Depresiunea Cavnicului
Fiindca deja ne-am grupat de o vreme cu echipa foto a lui V. Mihalca, am mers pe marcajul prezent arar pe bolovanii de pe sol, coborand usor la liziera codrului matur spre plantatie, inainte de a se orienta ascendent spre dreapta ( NV) pe un culoar de TAF aproape inghitit de desisul fagetului si a tinerei plantatii.
Abandonand marcajul, ne-am orientat oblic si-n sus pe versant spre stancariile culmii accidentate, uneori depasind mici luminisuri, alteori direct prin desis.
Depresiunea Cavnicului s-a ivit din ce in ce mai deschisa, larga. Mai apoi spre V a aparut si varful Mogosa, inconfundabil datorita crestetului sau rotunjit si marcat de releele radio-TV-GSM inmultite-n ultimii ani.
Dintr-o inseuare, au aparut si cei Trei Apostoli, zona lor E-SE, de un irlandez verde tonic imbietor. Ceva mai tarziu, in aceasta zona insorit-umeda si cu o vegetatie ierboasa abundenta, inalta de circa 30 cm, alti doi turisti baimareni in timp ce suiau spre Gutaiul Mic, Sraum Z. si salvamontistul Zavaczky, aveau sa observe o vipera iesita sa se-ncalzeasca sau la vanatoare.
Superbe drapaje ale trunchiurilor si bolovanilor andezitici
In fagetul de la poalele E-SE ale Apostolilor, dar nu numai pe-acolo, am putut admira superbe drapaje ale trunchiurilor si bolovanilor andezitici cu muschi verzi, iar pe solul cu frunzis uscat, o sumedenie de ghiocei trecuti de inflorire, acum in plina perioada de fructificare.
Iesind la liziera, in zona ienuperilor, am constatat ca tufele acestora la minima atingere eliberau niste veritabili norisori albiciosi de polen ( din fericire nimeni dintre noi nu era sensibil sau alergic la asa ceva).
Tanarul Madarassi, aflat in foto-documentare cu scopul completarii portofoliului imagistic in vederea realizarii unei apropiate expozitii, a escaladat deja gogoloiul stancos al celui mai estic Apostol, pozandu-ne astfel involuntar.
“Atacul” musculitelor de fag
Cerul albastru otel era decorat cu o puzderie de norisori alb-pufosi fragmentati si dispersati intr-un larg evantai. Problema deranjanta (nu doar fotografic) o constituiau musculitele de fag ce roiau nebune-n jurul nostru si, in bataie de joc parca, in fata obiectivelor foto ( la final, din pricina lor, a trebuit sa-mi sterg peste 35-40 de imagini in care nebunele insecte pareau a fi avioanele si planoarele aliate debarcand ca un ucigas roi in Normandia, la finele celui de-al doilea razboi mondial).
Pe masura ce ne apropiam de crestetul stancos al Gutaiului Mic, panoramele se largeau, soarele crestea in intensitate si, o data cu el, temperatura ( excelenta pentru turism).
Gutaiul Doamnei, Secatura si Poiana Mlejnita.
De-acum aveam inainte si spre stanga ( cu varful Mogosa in fundal ) acei stancosi strajeri megalitici de pe fata sudica a Gutaiului Mic, indaratul lor conturandu-se Gutaiul Doamnei, Secatura si Poiana Mlejnita.
Dupa circa 21/2 ore de la debut (plecaseram la ora 7,15 din Pasul Neteda) atingeam saua larga dintre cei doi Apostoli estici, suind pe rand pe crestetele lor drapate cu salcie capreasca, doua varietati de afin si o puzderie de merisoare ( coacaze rosii-Vaccinium viti idae) aflate-n plina inforire, bucurandu-ne cu minusculii lor ciorchini roz.
Cateva violete si niste scunde floricele aride bej-roz inviorau pajistea dominata de ienuperi, unii din ei cu un consistent rod ce avea sa se coaca prin august-septembrie, si molizi pitici.
Am dat un ocol S-SV-V celui de-al doilea Apostol, apropiindu-ne pe deasupra de strajerii megalitici postati unul indaratul celuilalt, am admirat o culme accidentata ce aduce unei magic impietrite spinari de stegosaur, dupa care am suit in saua dintre al doilea si-al treilea Apostol.
E greu de descris in primul rand dantelaria potecutelor croite de turme si salbaticiuni prin afinisul si jnepenisul dens perie sau verdele intens, de la saturat spre galbui, in functie de directia si impactul luminii.
Spre NV, dupa o larga inseuare afunda, se inalta ultimul Apostol, iar dincolo de el, larg rotunjit, cu sumare stancarii brun-ruginii, varful Gutai (1443 m) insa chiar suind pe cele de-al doilea Apostol nu puteam vedea Creasta Cocosului, doar Secatura ( 1392 m), Gutaiul Doamnei (1394 m), Poiana Mlejnita, cariera de sulf a E. M. Suior, mai departe oribilele terase excavate ale Mons Medius, nitel din Baia Sprie si, scaldata in soare, Baia Mare.
Varful Mogosa, Cavnicul, Pietrele Soimilor, Sermetes
Aproape si spre stanga varful Mogosa, Cavnicul, Pietrele Soimilor, varful Hija (cu patru cocoase impadurite) varful Rotunda, in plan sudic indepartat trapezoidala piramida a Satrei lui Pintea apoi, cetos, Hudinul si Tiblesul, spre E Muntii Lapusului incepand cu varful Fagadau Pintii ( 1258 m), Magura Mare (1263 m), Plesca sau Neteda (1322 m) Prislop (1332 m) si-n fine varful Varatec ( cu molidis si relee de comunicatii, 1357 m).
La stanga acestuia, dar aproximativ in acelasi plan, varful Sermetes apoi spre Budesti varful Pietrei (1106 m), ca o ciudata faleza NV, Chicera si inconfundabile datorita aspectului de fragment de palnie ramasa dintr-o veche caldeira vulcanica Corha si Gruiul Lupului.
Sub acestea si spre V-SV, satul Budesti. La NE, oarecum aparent sub noi, Magura Budestiului (1206 m), vasta si impadurita cu faget matur. Treptat norii alb-pufosi confluau deasupra culmilor, virand in alb sur si apoi gri intunecat spre Creasta Cocosului, fara a parea i amenitatori insa.
Echipa lui V. Mihalca a decis sa coboare La N-NE, spre obarsia vaii Mlacii, ulterior dand de un drum auto-forestier ce avea sa-i scoata ( mergand spre SE circa 3 km) la asfaltul DJ 184 ( Budesti-Cavnic) si la circa 2,5 km NE de Pasul Neteda.
Pajisti invadate de palcuri de steregoaie
Noi am luat-o inapoi cam pe unde am suit, intalnind echipa Sraum Z. care suia acum spre Trei Apostoli. Succesiv s-au auzit doua pocnete seci de arma, dovada ca braconierii cavnicari isi faceua imperturbabil de cap pe la obarsia vaii Gutinului, in vastul deset al plantatiei de molid si zada, impuscand capriori sau cerbi.
Noi am traversat culmea accidentata spre V, uitandu-ne dupa viperele iesite la solarizare pe stanci ori pe potecile invadate de iarba , admirand extraordinarele arcuri sau acolade ale unui fag frant de violenta unei trecute furtuni.
Am depasit defrisatul partial varful Dealului dupa care, pierzand din vedere marcajul banda rosie, am virat gresit spre dreapta (SE), dand in niste poieni umede superbe, de unde am auzit in departare vuietul automobilelor care circulau (din)spre Roata-Pasul Neteda, coborand vertiginos prin molidis la niste firave dar superbe paraie (afluenti NE ai vaii Gutinului) cu pajisti umede invadate de mari palcuri de steregoaie (Veratrum album) gata sa-nfloreasca .
Dand de o poteca ingusta, neumblata, am decis s-o urmam spre stanga (NE) suind treptat pentru a iesi curand la masina ( la locul de popas frumos amenajat cu o masa si doua banci din trunchiuri de molid, din nefericire debordand de gunoaie menajere si ambalaje lasate in padure de catre nesimtitii turisti si ciupercari).
Imbarcandu-ne, am pornit spre Baia Mare, bucurosi ca ne-am implinit visul si mai ales ca dupa mai bine de doua saptamani de ploi nesfarsite, am beneficiat de o extraordinara vreme de tura, dupa ora 13 fiind ajunsi in Baia Mare, cu tolba foto plina de frumuseti, dar si cu destule imagini inutilizabile din pricina musculitelor de fag ce si-au batut realmente joc de noi pe la poalele celor Trei Apostoli.
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
