 |
 |
24-26 09 2010 cu D.Istvan, I.Pop, Brena si eu
Vezi GALERIE FOTO
Pe la sfarsitul lui iulie (vezi Rt 27/2010), am abordat in premiera ( pentru mine) Tiblesul dinspre Dragomiresti prin valea Baicului-Sfundau-Culmea Plescuta-obarsia vaii Bran, in final coborand pe Culmea Gorganelor-varful Paltinu si Poteca Sondorilor la fostul tunel IPEG si in continuare spre Cabana Silvica Grosii Tiblesului.
Nu la mult timp dupa aceea, prietenul I.Pop, ranger al PNMM, a venit cu ideea abordarii Tiblesului prin meleagurile sudice nasaudene, adica dinspre Zagra-Poienile Zagrei-Suplai, scopul acestei actiuni fiind motivat de cautarea unui vechi marcaj turistic, realizat in urma cu peste trei decenii si care atingea varful Tibles, urmand spre amonte valea Tibles pana la confluenta Sfor Halaualor (adica izvorul Tiblesului) cu Sfor Branului (adica izvorul Branului).
De-acolo, prin stanga-n sus spre stana traditionala de pe piciorul sudic al Tiblesului ( 1246 m confluenta GPS), apoi la stana aflata cateva sute de metri deasupra, returul a urmat sa-l realizam pe un picior SE sau E al Branului, putin mai la dreapta de saua cu Poiana Nedeii, adica pe versantul superior SV al vaii Nedeia, si, in cele din urma, in avalul vaii incipiente a Tiblesului, pana la o cabana silvica, fosta initial un centru de recoltare a fructelor de padure, unde urma sa fim gazduiti.
A urmat sa atacam un alt traseu dinspre obarsia vaii Nedeii spre E-SE-S , pe Culmea Plaiului pana la Taul Negru (sau Taul din Cosastina, dupa cum ii spun suplaienii).
Socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ…
In 24 septembrie 2010, ora 16.00, intr-o superba dupa-miaza de septembrie, am pornit-o spre Suplai via Dej-Beclean-Mocod-Zagra ( la intrarea spre Zagra, reper podul cu parapeti metalici, pe versantul din dreapta am vizitat in urma cu vreo cinci ani Taul Zagra sau Taul Alacului format consecutiv unor majore alunecari de teren).
Pana acolo (132 km aproximativ) drumul a fost asfaltat. Au urmat 13 km de macadam prin Poienile Zagrei inspre Suplai si apoi 9 km de drum forestier, odinioara pietruit, de ani de zile circulat intens de autospecialele forestiere dar defel intretinut, acum bolovanos si accidentat.
Pentru a nu rata intalnirea programata in jurul orei 19.00 la cabana cu padurarul care avea sa ne cazeze, am renuntat la oprirea si fotografierea unei serii de case nasaudene si gospodarii modeste, dar autentic traditionale, cu prispe minunate si timpane splendid decorate prin traforarea unor motive geometrice/florale in scandura de brad patinata de decenii ( poate chiar de 1-2 veacuri).
Am sperat sa o facem la intoarcerea stabilita pentru duminica dupa-miaza, insa socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ.
Varful Tibles in lumina feerica a Lunii
In lunca superioara a vaii Tiblesului, acolo unde talvegul de gresii stratificate face loc andezitelor intens rulate, am remarcat ingenioasa si estetica amenajare a unor succesive locuri de popas si agrement construite din barne de molid cu sarpante dranitate si banci trainice de brad iar la circa 5-6 km mai sus de Suplai o imensa cabana turistica etajata, aflata intr-un avansat stadiu de finisare (drumul de acces actual descurajand insa cu siguranta potentialii vilegiaturisti picnicari).
Era senin, fotogenicii norisori decorand albastra bolta a cerului si pe masura ce ne apropiam de cabana, spre N-NE a aparut varful Tibles, la dreapta lui Branul, iar la stanga un fragment superior al Culmii Gorganelor. Nu peste mult, alb-argintiul disc feeric al Lunii si-a facut aparitia.
Ne-am cazat in camera padurarului din cabanuta mica ce avea inca o incapere ocupata de niste tineri tigani, muncitori/muncitoare silvice din Suplai, lucrand peste saptamana la degajarea puietilor plantati in primavara si anii precedenti din invazivele buruieni.
Era cald, un foc prietenos din lemne uscate de fag arzand molcom sub plita. Pe deasupra, nesperat, aveam si lumina de la un bec auto racordat la acumulatorul unui peridoc incarcat cu busteni si care avea sa coboare-n sat abia sambata dupa-masa.
S-a facut ora 19.30 si, dupa caratul calabalacului din masina, am cinat frugal si ne-am bagat in sacii de dormit. La doua noaptea toata valea era feeric luminata de luna si clipocindele magic stele.
Razele lunii faceau sa straluceasca portiuni din apropiata rastignire, determinandu-ma sa cred ca acolo arde o candela. La ora 4 dimineata, cerul era partial acoperit de norisori, iar luna a disparut treptat peste crestetele intunecate ale molizilor, la orizontul vestic dinspre Paltinu.
In deruta… circa o jumatate de ceas
Bezna a facut sa ne sculam abia pe la 7 dimineata si, dupa pregatirea rucsacilor usori si un mic dejun sumar, am pornit. Hamesiti corbi imensi ciuguleau, croncanind grav-sinistru, resturile menajere neglijent abandonate de muncitorii forestieri in jurul cabanei si a rampei de incarcare a bustenilor.
La circa 100 m N de cabana e confluenta vaii Tibles (stanga) cu valea Nedeii (dreapta , pe malul stang al acesteia padurarul ne-a indicat un izvor cu apa potabila cu aspect de blid-fantanita).
In prima faza, am tatonat in amontele vaii Tiblesului, accidentata, intens spalata de torente, deplin impracticabila si, inspirati, am renuntat dupa vreo suta de metri, revenind la cabana, padurarul dandu-ne alte cateva utile sfaturi ( cu mici si inerente erori de receptie si interpretare …in scurt timp platite de noi).
De la confluenta celor doua vai, am luat-o la stanga-n sus pe drumul forestier ce acompaniaza spre amonte versantul geografic stang al vaii Tibles.
In dreapta s-a ivit, dupa aproximativ 200 metri stutul unei foste sondeze de prospectare geologica, acum prezentandu-se ca un ciurgau cu apa potabila.
Am continuat pe drumul forestier pana la o prima desprindere spre stanga, prin talveg, a unui drum de TAF, anterior in dreapta si-n sus luand-o o varianta care ajunge la cabana de vanatoare abil pitita in bazinetul vaii superioare a Nedeii si la circa un km S-SV de Poiana Nedeii ( pe acel drum ar fi trebuit de fapt sa ne continuam deplasarea).
Traversand eronat valea Tibles, am urmat, suind accentuat, un drum de TAF (cu recente urme mari de cerb) care iese in final spre Culmea Gorganelor si varful Paltinu.
Intalnind dupa vreo 300 m un alt drum de TAF de-a coasta si observand un jeep vanatoresc deplasandu-se lejer pe drumul pe care tocmai l-am abandonat, am realizat deruta, coborand in vale, traversand-o si suindu-i versantul abrupt, drapat cu lujeri de mur si urzici, distractia costandu-ne ceva efort si risipirea unei jumatati de ceas.
Pe Culmea Gorganelor si Dealul Serpilor
Soarele scalda valea, iar fagii cu frunzisul verde virat deja in galben-auriu si fundalul cu culmea scaldata-n soare a Tiblesului ne motivau. Am urmat drumul forestier pana la prima sa volta de vreo 120 grade dreapta, in acel loc, spre stanga, desprinzandu-se un drum de TAF ce suia spre poiana stanei.
Ne aflam asadar imediat deasupra confluentei Sfor Halaualor cu Sfor Bran (in conformitate cu toponimiile padurarului), traversand-l pe cel din urma si continuand prin golul alpin spre albia primului. Stevia luxurianta din dreapta trada stana traditionala, abandonata insa in ultimii ani.
Am suit spre coliba stanei, la stanga conturandu-se tot mai frumos Culmea Gorganelor, iar la dreapta si in sus varful Bran cu doua cocoase rotunjite. A trecut 11/4 ore de la plecare, era soare, din ce in ce mai cald si placut.
Privind indarat, putin sub orizontul cu pajiste alpina a Culmii Plaiului, am reperat dealul Serpilor, piramidal-triunghiular si impadurit cu molidis, dar avand spre NV un gol cu grohotis sur (habitat agreat de viperele foarte prezente in zona ca si prin fostele defrisari de dupa 1990, partial plantate; padurarul ne-a spus la intoarcere ca in acest an muncitorii sai au ucis vreo 12 vipere-n primavara, ultima cu doar o zi in urma, pe 24 sept., in anii precedenti avand si accidente grave consecutive muscaturilor acestora).
Pitorestile stancarii…
Am poposit putin deasupra stanei (la ora 10,30, adica dupa 21/2 ore de la plecare in care 1/2 de ceas o bramburiseram), admirand in pajistea inca destul de verde cateva exemplare roz-liliachii de iarba viperei ( sic !) Scorzonera rosaea, alaturi de coada soricelului-Achilea millefolia, varietati albe dar si cu inflorescente roz, albastri dar binisor vestejiti ciucuri-Gentiana asclepiadea, apoi o veritabila cultura de bureti palaria sarpelui-Macrolepiota sp. si mai rare turta vacii-Carlina acaulis si clopotei marunti-Campanula siberica, mult mai prezente fiind in schimb tufele de cimbrisor-Thymus serpylum, unele inca in floare.
Deasupra stanei, pe piciorul sudic cel mai abrupt al varfului Tibles, a aparut un varfulet cu palc de fagi contorsionati din cauza vicisitudinile solului arid si al vanturilor.
Am suit spre el si apoi catre amplasamentul traditional al stanei-mutare marcat de o alta mare holda de stevie. Degeaba am cautat cu atentie pe trunchiurile fagilor vechiul triunghi rosu al traseului turistic, nu mai exista acolo nimic, potecile pastorale de odinioara fiind inghitite de vegetatie.
In fata noastra si spre dreapta (catre Sfor Bran) au aparut niste stancarii pitoresti continuate mai sus cu o custura stancoasa, rari molizi punctand abruptul care capata acolo o panta de pana la 60 %.
De aici am trecut la pascutul extraordinarei oferte de merisoare – Vaccinium vitti idae (coacaze rosii) si afine ( la inceput o varietate silvatica cu fructe mari, altoite parca, mai sus apoi o varietate alpina, cu fructe mai mici, stafidite, aparent brumate) –Vaccinium myrttilus.
Sub varful Tiblesului cu crucea cu Christ metalic
Aveam de suit pana pe varful Tibles o diferenta totala de nivel de 1000 m (si tot atata la coborare) dar la ora 11,30 abia de atingeam varful stancos de sub varful cu cruce si Christ metalic al Tiblesului.
A urmat un lung pasaj spre varful Tibles prin pajistea cu parul porcului -Nardus stricta, dar si cu alte graminee inalte de 0,6-120 cm si cu spice si tulpini bej-albe minunat unduite de briza alpina din ce in ce mai intensa, usturoi salbatic -Alium alpinum si calugari/maseaua ciutei-Erythronium dens canis.
Coacazele si afinele au disparut pe acolo, dar am dat peste cateva crotine vechi de iepuri, altele proaspete, negre lucioase si mici, de ied de cervide, dar si de cerb adult.
De acolo, privind spre S si in lungul Culmii Plaiului, intr-o inseuare verde intens, s-a vazut sticlind in soare Taul Negru, iar diametral opus si in capatul sinuoasei Culmi a Gorganelor, facil identificabil multumita crucii din crestet, varful Paltinu ( spre SV-V).
Briza s-a intetit lasand treptat loc vantului rece, taios, aducator dinspre SV si V a frontului atmosferic sur-intunecat. La ora 12,30 am ajuns pe varful Tibles (41/2 ore de la plecare), panoramand dinspre Satra Pintii si Hudin spre Muntii Maramuresului, Dragomiresti (orasel rural de pe Valea Izei scaldat in soare), Muntii Rodnei.
Doi turisti ce suiau varful Bran dinspre est au traversat culmea spre varful Arcer apoi au disparut. Am facut un binemeritat popas acolo, mancandu-ne merindele, odihnindu-ne.
Fagurii de Tibles
Dupa vreo jumatate de ceas in care vremea s-a stricat aproape amenintator, am coborat in saua Bran pe marcajul turistic banda rosie recent inoit (multumita si colegilor mei) am suit putin spre varful Bran dandu-i ocolul cocoaselor pe curba de nivel ( SE-E).
Un picior scurt (S-SV), cu locul de stana traditionala invadat de stevie, aflat la stanga Sfor Bran si alte doua picioare separate de un valcel afund maturat primavara de avalanse se desprindeau din varful Bran, ultimele spre SE si E (intre ele, ceva mai jos, debuta valea Cascadelor, afluent geografic drept al vaii Nedeii).
Intre piciorul SV scurt si cel S al Branului exista un alt valcel iar la capatul sau, in stanga drumului alpin ce duce la cabana de vanatoare, un ciurgau abundent captat cu decenii in urma de catre pastori dintre grohote si dirijat in cascada spre alte foste trei-patru valaua cioplite-n trunchiuri de molid, azi aproape integral distruse prin putregaire.
Traversarea de-a coasta a versantului sudic a Branului, pe langa paralelele poteci pastorale si ienuparisul scund, intepacios si omniprezent, a atras atentia prin numeroasele limbi de grohotis format in majoritate din faguri de Tibles, niste roci andezitice in care feldspatii au suferit alterari exogene ( conf.colegului de tura, geolog D.Istvan), unele sur argintii, altele brun-ruginii sau brun-negricioase datorita continutului lor de pirita.
Frumuseti autumnale
Ceea ce conferea insa acum un plus de frumusete autumnala zonei erau pajistile alpine cu graminee bej-alb-argintii mangaiate de briza si separate de intinse braie late de afinis cu frunzisul verde si sangeriu.
Cautand calea cea mai scurta de acces spre un drum de TAF, am ocolit pana la E Branul avand in stanga, nu departe sub noi, peste Drumul Doamnei, Poiana Nedeii.
De la aceasta plecau spre E-SE doua variante de drum de TAF (spre varful Arsuri peste care am trecut in urma cu mai bine de un deceniu realizand un traseu turistic inedit dinspre Grosii Tiblesului spre Refugiul Arcer, unde am innoptat continuand a doua zi peste varful Arcer-tibles-Bran-Arsuri, coborand in final pe splendida vale Fiezel, cu cascade si marmite-n gresii, in Fiad, pe v.Salautei-BN).
Nu am descins acum spre Poiana Nedeii, fiindca asta ar fi insemnat sa coboram un abrupt valcel cu jgheab de avalanse si sa traversam o scurta portiune de molidis.
Am optat sa o luam pe o veche poteca pastorala, direct spre SE, pe un picior cu ienuparis, ceva mai jos cu molidis matur, avand de infruntat o zona cu bolovanis, doboraturi de vant si hatas, la ora 14,30 ( 61/2 ore de la plecare) dand intr-un drum de TAF ce o lua de-a coasta pe versantul geografic drept al vaii Nedeii spre SV-V.
Urme de braconieri
Am urmat acel drum, care suia usor pentru ca in dreptul ciurgaului cu valaua in putrefactie sa treaca pe la obarsia vaii Cascadelor, ocolind piciorul SE al Branului, in final coborand spre versantul stang geografic a vaii Tibles si in continuare spre cabana unde am innoptat.
Deasupra ciurgaului ( unde am ajuns la ora 15,10 dupa 7 ore de la plecare) se intalneau doua drumuri. Unul abia parcurs de noi de la E spre V, aproximativ dinspre Poiana Nedeii, cu altul care se orienta usor descendent, de la V spre E , catre obarsia vaii Nedeii, la aproximativ 1,2 km ( 20 min. de mers) in stanga sus fiind amplasata cabana de vanatoare.
Curiosi, ne-am dus sa vedem cabana de vanatoare in fata careia era parcat jeepul vazut de noi dimineata ( boncanitul incepuse, cu toate ca peste zi era cald si nu picase inca cea dintai bruma, ca si braconajul la cerb, urmele jeepului fiind prezente peste tot in zona, dar si spre Poiana Nedeii, iar Romania nu ducea lipsa de buiecele beizadele cu fite si dare de mana ale potentatilor zilei si nici de alte categorii de nelegiuiti, beneficiari ai unor exceptii de constitutionalitate).
Cina si intoarcerea grabita de nefericitul eveniment
Am revenit la ciurgaul unde ne-am facut proviziile de apa, dupa care am urmat drumul ce ne-a condus spre confluenta Sfor Bran-Sfor Tibles si-n final la cabana silvica unde am poposit dup 91/2 ore de tilpuiala si aprox. 18-20 km.
Ne-am imbaiat in apa rece a vaii Tibles, dupa care ne-am pus sa cinam. Pe la ora 18 au aparut muncitorii silvici si padurarul care ne mai completa informatiile si toponimiile zonei.
Nebuloasele se adunau treptat , confirmand prognoza meteo care anunta ploi incepand cu noaptea ce-avea sa vina. Pe la ora 19.00, am ramas singuri la cabana luminata de palpaielile rosiatice ale unei lumanari, muncitorii si padurarul coborand cu un microbuz VW in Suplai.
Obositi si placut invaluiti in moliciunea sacilor de puf, am adormit, duminica avand programata tura pe valea Nedeii-Culmea Plaiului-Taul Negru.
Un nefericit eveniment, generat de starea precara de sanatate a unui coleg, ne-a obligat ca la ora 21,30 sa plecam urgent spre Baia Mare ruland grabiti in noapte peste hartoapele forestiere, ajungand acasa la ora 1, in noaptea de sambata/duminica.
Judecand la rece si tinand cont de starea sa de sanatate/indispozitie dinaintea plecarii, practic colegul nostru, un extraordinar coleg de ture, deosebit de experimentat si pasionat turist, nici nu trebuia sa marseze pe acest proiect dar…bine macar ca am evadat din munte sambata seara fiindca altfel…
Un mare alpinist italian spunea undeva ca pe munte nu doar izbanzile-s esentiale ci, adesea, si stiinta/flerul renuntarii intelepte, la timp, viata (asa cum e) fiind unica, irepetabila.
In curand galerie foto.
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
