DOLEANTE – Romii din Cluj-Napoca vor ca pe indicatoarele cu numele orasului sa apara si denumirea in romani

Romii din Cluj-Napoca vor ca pe indicatoarele care vor fi amplasate la iesirile si intrarile in municipiu, alaturi de numele orasului in romana, maghiara si germana sa apara si denumirea in limba romani, intrucat numarul romilor este mult mai mare decat al germanilor.
 
Mai multe organizatii ale comunitatilor de romi din Cluj-Napoca i-au cerut, joi, primarului Emil Boc scrierea denumirii orasului si in limba romani pe indicatoarele amplasate la iesirile si intrarile in municipiu.Reprezentantul comunitatii rome in cadrul Prefecturii Cluj, Dragos Rosianu, a declarat ca nu intelege de ce denumirea orasului trebuie sa fie si in limba germana, pe langa romana si maghiara, si nu si in romani, in conditiile in care, la recensamantul din 2011, s-au declarat de etnie roma 3.273 de persoane si doar 544 au spus ca sunt germani.
 
„Am cerut, joi, in numele mai multor organizatii rome, primarului Emil Boc scrierea denumirii Cluj-Napoca si in limba romani – Clujo sau Fhoro – pe indicatoarele care vor fi amplasate la intrarile in localitate. Consideram ca intr-o capitala europeana a tineretului acest gest de curtoazie fata de populatia de etnie roma este absolut necesar, in conditiile in care exista o comunitate extinsa de romi in diverse parti ale orasului. Nu intelegem de ce denumirea orasului trebuie sa fie si in limba germana, pe langa romana si maghiara, nu si in romani, in conditiile in care, la recensamantul din 2011, s-au declarat de etnie roma un numar de 3.273 de persoane si doar 544 au declarat ca sunt germani”, a spus Rosianu.

Primaria Cluj-Napoca a anuntat, miercuri, castigatorul concursului organizat pentru „Intrarile orasului – sistem de comunicare integrat in Cluj-Napoca”, urmand sa fie amplasate, in acest an, la intrarile si iesirile din municipiu, turnuri pe care scrie, pe langa denumirea in romana, si denumirea in limbile maghiara – Kolozsvar, si germana – Klausenburg.

„Contractul de proiectare a fost castigat de Biroul individual de arhitectura Alexandru Fleseriu Nicolae. Proiectul castigator – o structura metalica sub forma de turn – a fost apreciat de juriu ca fiind coerent si creativ, reprezentativ pentru oras, cu un design care se evidentiaza, functional, durabil, usor de intretinut si cu un raport cost-eficienta in concordanta cu dimensiunea si materialele propuse”, se arata in informarea primariei.
Juriul concursului a fost alcatuit din Ioan Sbarciu, Radu Solovastru, Ligia Subtirica, Ioana Mihaela Agachi, Szabolcs Guttman, Romulus Zamfir, Tudor Giurgiu si Florin Morosanu.

Sursa: Mediafax