DOCUMENTAR – 71 de ani de la Actul de la 23 august 1944

La 23 august 2015 se implinesc 71 de ani de cand Romania iesea din alianta cu Puterile Axei (Germania, Italia si Japonia), declara incetarea unilaterala a razboiului impotriva Aliatilor (Franta, Imperiul Rus, Marea Britanie, Italia si Statele Unite ale Americii) si declara razboi Germaniei naziste si Ungariei horthyste.

Dupa semnarea de catre Franta a armistitiului cu Germania, la Compiegne, la 22 iunie 1940, prin notele ultimative din 26 si 28 iunie 1940, guvernul Uniunii Sovietice a rupt granitele romanesti, ocupand teritoriile Basarabiei, Nordul Bucovinei si Tinutul Hertei (44.500 kmp si o populatie de 3,2 milioane locuitori din Basarabia, respectiv 6.000 kmp si o populatie de 500.000 de locuitori din Nordul Bucovinei).

Rapturile teritoriale au continuat prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, cand Ungaria horthysta a ocupat 44.492 kmp, respectiv nord-estul Transilvaniei, cu o populatie de 2.667.000 locuitori. Prin tratatul din 7 septembrie 1940, de la Craiova, Bulgaria a incorporat judetele Durostor si Caliacra, cu o suprafata totala de 6.921 kmp si aproximativ 410.000 locuitori.

La 22 iunie 1941, Romania a intrat in razboi, alaturi de Germania impotriva URSS, in vederea reintregirii teritoriului sau. Maresalul Ion Antonescu a ordonat armatei sa treaca Prutul si sa elibereze Basarabia si Nordul Bucovinei. Actiunea de eliberare a fost finalizata la 26 iulie 1941, eveniment care a fost salutat cu satisfactie de opinia publica romaneasca. In actiunile din aceasta perioada au fost angajati peste 450.000 de militari romani.

La 16 octombrie 1941, dupa doua luni de lupte grele si mari sacrificii, trupele Armatei a IV-a romane au cucerit Odesa. Pierderile Armatei Romane s-au ridicat la 92.545 militari, dintre care 17.729 morti si 63.345 raniti si 11.471 disparuti. Intre 15 iunie 1942 si 3 februarie 1943, unitati militare romane au fost introduse succesiv in luptele din Caucaz si Cotul Donului — Stalingrad, unde au actionat in conditii deosebit de grele de clima si de lipsuri materiale. Din cei 228.072 de ostasi cat avea cele doua corpuri ale Armatei Romane (a III-a si a IV-a) au murit peste 150.000.

Preocuparile romanilor in ceea ce priveste scoaterea tarii din razboi au crescut in intensitate catre sfarsitul anului 1943, prin canalele deschise la Ankara si Stockholm. In aprilie 1944, guvernul sovietic transmitea conditiile ”minimale” de armistitiu: frontiera din 1940, despagubiri de razboi, revenirea Transilvaniei sau a ”celei mai mari parti a ei” la Romania. Guvernul roman a respins conditiile de armistitiu la 15 mai.

La 20 august 1944, trupele Frontului 2 Ucrainean conduse de maresalul Rodion Malinovski au declansat ofensiva pe directia Iasi-Chisinau. Peste doua zile, sovieticii se aflau pe linia Targu Neamt-Husi-Chisinau, facand o puternica spartura in frontul germano-roman din Moldova. Se demonstra, astfel, ca tara noastra se afla la capatul rezistentei. Generalul Friessner a cerut continuarea rezistentei pe linia fortificata Focsani-Namoloasa-Galati, lucru cu care, in general, maresalul a fost de acord.

In dimineata zilei de 23 august 1944, politicianul Gheorghe Bratianu a facut un nou demers pe langa maresal, in vederea incheierii neintarziate a armistitiului.

La orele amiezii, maresalul Ion Antonescu a fost in audienta la regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), declarand ca este dispus sa semneze armistitiul dupa stabilizarea frontului si obtinerea acordului lui Hitler. In aceste conditii, la ora 16.30, regele Mihai I a ordonat demiterea si arestarea maresalului Ion Antonescu, conducatorul statului, si a principalului sau colaborator, Mihai Antonescu, viceprim-ministru.

La ora 22.30, prin Proclamatia catre tara, difuzata de posturile de radio, regele anunta „iesirea noastra din alianta cu puterile Axei si imediata incetare a razboiului cu Natiunile Unite”. In acelasi timp, s-a anuntat formarea unui guvern de uniune nationala care a fost insarcinat cu incheierea pacii cu Natiunile Unite: „din acest moment inceteaza lupta si orice act de ostilitate impotriva armatei sovietice, precum si starea de razboi cu Marea Britanie si Statele Unite”.

Comentand desfasurarea evenimentelor din august 1944 din Romania, radiodifuziunea britanica relata chiar in 23 august: „gestul Romaniei va avea efecte profunde”, iar postul de radio american din Europa, din aceeasi seara, sublinia: „De acum inainte Romania este un nou aliat in tabara Natiunilor Unite, ea manifestand vointa de a se alatura la lupta care se duce impotriva inamicului comun”.

Incepand din aceeasi seara, Armata Romana a trecut la lupta antifascista. In perioada 23-28 august, lupte grele s-au dat pe Valea Prahovei, in porturile dunarene, in Dobrogea, Muntenia si Oltenia. Capitala a fost teatrul unor puternice lupte intre fortele germane si trupele romane. Lupte grele s-au dat la Scoala superioara de Razboi, Prefectura din Ilfov, bariera Rahova, padurile Baneasa si Otopeni. In urma operatiunilor militare au fost capturati 6.700 de militari germani, dintre care sapte generali si 358 de ofiteri. La 28 august, Bucurestii erau eliberati prin forte proprii.

Semnarea Conventiei de armistitiu a avut loc, la Moscova, la 12 septembrie 1944, care declara Romania o tara infranta in razboi, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 si impunea plata unor despagubiri de razboi catre URSS, in valoare de 300 milioane de dolari, urmand a fi achitate in decurs de sase ani, in produse petrolifere, lemnoase etc.

A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena ”Transilvania sau cea mai mare parte a ei” revenind Romaniei.

Prin eliberarea oraselor Carei si Satu Mare, la 25 octombrie 1944, s-a incheiat eliberarea intregului teritoriu transilvan.

In cursul razboiului din Est, Armata romana a suferit pierderi de 624.740 militari (din care 71.585 morti, 243. 622 raniti si bolnavi, 309.533 disparuti).

Participarea Romaniei la razboiul antifascist a continuat pana la 12 mai 1945, perioada in care ostasii romani, in cooperare cu armata sovietica, au luptat pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei si Austriei.

Sursa: Agerpres