Diamantele de Maramureș, pe cale de dispariție. În vremea Imperiului Habsburgic, erau folosite des în tehnica de metal şi orfevrărie

Diamantele de Maramureş sunt prezente în câteva mostre la Expoziţia Mineralia de la Târgu Mureş. Acestea sunt pe cale de dispariţie, deşi în trecut aduceau avantaje din partea Imperiului Habsburgic la pescuitul lostriţei de pe Tisa şi la păşunat, celor care îl recoltau în cantităţi mari şi îl livrau la Viena, a susţinut, vineri, inginerul geolog Emil Şpiac.

„Diamantele de Maramureş erau adunate după ploaie de către locuitori şi trimise la Viena, iar împăratul le dădea oamenilor surplus la păşunat şi la pădure, în funcţie de cantitatea trimisă. În plus se obţinea şi dreptul al pescuit pe Tisa, la lostriţă, ceea ce în zilele noastre a dispărut, alături de diamante. Şi lostriţa, şi diamantele! Nu se mai găseşte roca în care apare. Roca este un şişt bituminous, însă în puţine locuri se mai găseşte, fiind nevoie de un ochi avizat. Diamantele de Maramureş, care sunt nişte cristale de cuarţ perfect faţetate, limpezi, cristalizate, care strălucesc ca diamantul şlefuit. Aceste diamante se mai găsesc pe malul celălalt al Tisei, în Ucraina, apar în rocă, cam până la 8 milimetri de limpezimea aceasta”, a declarat Emil Şpiac.

Inginerul geolog a prezentat în cadrul Expoziţiei Mineralia de la Târgu Mureş câteva mostre de diamant de Maramureş, găsite la Bocicoiu Mare, în judeţul Maramureş, pe malul Tisei, care se regăsesc şi acum încrustate în mânerele săbiilor prelucrate la Viena, care arată parcă erau bătute cu diamante, potrivit Digi24.ro.

Aceste diamante de Maramureş, în vremea imperiului, erau folosite des în tehnica de metal şi orfevrărie.

„La Ojdula, în judeţul Covasna, se mai găsesc astfel de diamante, de dimensiuni ceva mai mari, însă mult mai rare, în acelaşi tip de roci. Acestea au fost folosite în jurul anului 1900 ca lagăre în ceasornicărie de către cei care au făcut ceasurile din turnurile bisericilor. Ceasornicarii le cumpărau în Braşov şi le foloseau. Acum se găsesc foarte greu. La Bocicoiu Mare pe nişte drumuri făcute de capre, care urcă pe acolo, după ploaie ele mai pot fi culese, dar foarte rar. Le vezi că strălucesc, dar găsiţi două-trei bucăţi (…) La noi în ţară au o valoare istorică fiindcă s-au manifestat în timpul respectiv, iar acum doar valoare de colecţie”, a spus inginerul geolog.

Diamantele de Maramureş au fost prezentate, vineri, la Expoziţia Mineralia, care se desfăşoară la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu Mureş, până în data de 10 martie.
În urmă cu 200 de ani se vorbea destul de des despre acest mineral, căruia localnicii din Bocicoiu Mare îi spuneau „draga”. Întrucât nu este din carbon, ca şi diamantul real, diamantul de Maramureş, care este extrem de limpede şi perfect faţetat, are dimensiuni de la unu până la 10 milimetri şi în foarte rare ocazii este mai mare.

Coordonatorul expoziţiei Mineralia, Andrei Gorduza, a precizat că la fiecare ediţie participanţii doresc să creeze o feerie minerală, prin expunerea unor produse interesante, unele deosebit de valoroase, iar altele care se regăsesc destul de rar în natură.

Preluare Digi24.ro

Foto Cortez Salvatore De Leon / Wikipedia Commons